Capitolul 2

97 8 0
                                    

Am iesit nervoasa din clasa. De ce imi face domnul Moore asta ? Adica, cum sa puna o printesa ca mine cu un fraier ca Justin ?! M-a plimbam pe holurile scoli, pana cand l-am vazut pe Justin cu gasca lui de tocilari, m-am apropiat pentru a vorbi cu el in speranta ca poate pe el il v-a asculta domnul Moore.

" Justin, te pot rapi pentru doua secunde ? " Il intreb eu, punandu-ma in fata lui.

" Ce se intampla ? " Ma intreaba el.

" Se intampla ca domnul Moore m-a pus in echipa cu tine ! " Ii spun, eu  

ridicand tonul.

" Am incercat sa il conving sa te puna cu altcineva, dar nici macar nu a vrut sa asculte... " Imi spune el.

" Am gsit o solutie. Tu faci tot proiectul si eu doar imi voi trece numele pe el. " Ii zic, in timp ce un mic zambet mi-a aparut pe fata.

" Nu merge asa. M-a vei ajuta . " Imi spune el.

" Adica vrei sa spui ca eu, v-a trebui sa vin la tine acasa ? " Il intreb ridicand din sprancene.

" Da. " Imi raspunde, apoi isi indreapta privirea in jos.

" Am o idee mai buna. Vi tu la mine. Dupa ore. Ok ? " Il intreb, dar el nu mai apuca sa raspunda pentru ca eu am si plecat de langa el. Nu vreau ca oameni sa m-a vada cu el. Stiu ca par foarte superficiala, dar sa fi popular nu e asa usor. Tot timpul trebuie sa faci ce se asteapta alti sa faci.

Dupa terminarea orelor, am iesit din scoala si m-am indreptat spre masina mea, dar am vazut cum niste tipi o remorcau, asa ca am fugit repede acolo.

" Ce faceti ? Asta e masina mea ! " Tip eu la tipul de acolo.

" Aveti 7 amenzi de parcare neplatite domnisoara. " Imi raspunde el calm.

" Te referi la haetiutele din parbrizul meu ? "Il intreb eu.

"Nu sunt felicitari domnisoara. " Imi raspunde el, apoi pleaca cu tot cu masina mea. Dumnezeule ! Tata o sa m-a omoare !

" Ce s-a intamplat ? " Aud cum cineva din spatele meu ma intreaba, m-a intorc si il zaresc pe Justin.

" Nu mi-am platit amenzile si mi-au luat masina... " Spun eu bosumflanduma.

" Cum o sa ajung acasa ? " M-a intreb eu pe mine insami cu voce tare.

" Sti, e o chiestie mica, numita autobuz. " Imi spune el sarcastic. Stiu ce e un autobuz, doar ca aleg sa nu il folosesc.

" Nu. Ai si tu o masina, nu ? " Il inreb, uitandu-ma prin parcare.

" Logic. " Imi spune, si m-a trage in dreapta parcari unde se afla o masina oribila. Nu cred ca se poate numi masina.

" Asta nu e masina, asta e antichitate. " Ii zic eu oribilata de ceea ce vedeam.

" Pai scuze ca nu avem toti masini scumpe ca a ta. " Imi zice el ironic, in timp ce se urca in masina. M-am urcat si eu, dar i-am observat pe prieteni mei care treceau pe langa noi, asa ca m-am pitit astfel in cat sa nu fiu observata.

" De ce nu vrei sa te vada prieteni tai ? "M-a intreaba Justin in soapta.

" Se numeste rusine. " Ii zic, apoi dupa ce m-a asigur ca prieteni mei s-au indepartat m-am ridicat.

" Acum, poti porni masina odata ? " Il intreb, iar acesta m-a asculta siporneste masina.

Sper ca v-a placut. Stiu ca e cam scurt si plictisitor dar ass e la inceput :*** :** Astept parerile si sugestiile voastre intr-un comentariu. :** :*  XOXO ♥♥♥

Tocilarul FermecatorUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum