Behind The Surface

prolog

Ochii îmi plâng de la frigul de afară. Nasul îmi îngheață și deși e abia septembrie, vântul bate puternic.
Oamenii încep să nu mai stea pe afară, străzile fiind acum pustii. Odată cu plecarea verii, nu sunt prea mulți turiști pe aici.

Mi-e greu sa cred că cineva chiar vrea sa stea ca în Himalaya cu geacă de fâș încă din septembrie.

Sunt aproape de blocul în care locuiesc, dar picioarele deja mă dor și mă gândesc că mai e o veșnicie. Intru în casa unde mama mă aștepta cu masa. Las geanta jos și îmi pun geaca în cuier. Mama se uita la mine urât, iar eu la fel. Masa e deja pusă iar eu ar trebui doar să mănânc, doar că nu mai am chef. Expresia mamei l-a înecat.

Mă duc în camera mea și îmi mai fac din bagaje. Ar trebui sa plec în câteva zile spre New York.

                                  ☄️

Ajunsă în New York și primită cu brațele deschise de către un părinte care practic mă consideră rodul lui Dumnezeu, mă simt mult mai bine.

Mama are coarne și tata are coroniță.

Drumul de la aeroport până acasă a fost plin de întrebări bisericești, dar și despre mine. Cât timp eram in Alaska, tata mă suna constant. De ziua mea, insista chiar să vină acolo. De Crăciun mă lua la el, pentru că face parte din "Cele doisprezece praznice împărătești"  pe care ar trebui să le petreci in familie.

Nu am înțeles ce înseamnă asta, dar desigur are legătură cu ceva ce eu n-am.  Adesea îmi spunea povești cu Dumnezeu și fecioara Maria, iar pildele erau la ordinul zilei când cei doi erau încă împreună.

Mama nu l-a meritat niciodată pe tata. Era urâtă pe interior si ea nu m-a dorit niciodată. Ea a spus că nașterea mea era o greșeală și chiar a vrut să facă avort, dar tata nu a lăsat-o. Problemele au început să apară când eu eram în clasa întâi. Mama se certa cu tata, deși el nu vedea nimic rău în căsnicia lor.
Se certa adesea cu el din cauza mea, pentru că ea voia să mă dea spre adopție.

Între timp au decis sa divorțeze, iar mama a luptat pentru mine doar pentru a nu mă avea el, pentru a nu sta liniștit. Dupa divorțul lor, privirile urâte de la mama au început să se înmulțească 'pentru ca eu eram de vină' cum spunea mama mereu.

Sper că nu ne vedem curând.

După ce am ieșit din mașină, mă întorc și văd norii și cerul mai puțin senin. Într-un loc, norii sunt rupți si poți vedea cum stropii picură drept. Veșnica ploaie a New York-ului.

Odată intrată in casă simt miros de plante. Inspir adânc și mă îndrept spre camera mea veche. Pozele de pe pereți au rămas intacte. Praful e șters. Patul e făcut. Totul e în ordine.

Cred că tata a fost foarte nerăbdător de sosirea mea.