Mibo «NECORECTAT» «NEFINALIZAT»

CAPITOLUL XII-ADEVARUL DESPRE ORASUL DERITOUVER

În timp ce Mibo se plimba prin oraş, însoţită de Omni, a zărit o siluetă. Orașul era chiar frumos. Însă era, de asemenea și straniu. Avea ceva ciudat.
În timp ce Omni, pasionat de fotografii, fotografia tot ce i se părea artistic, Mibo privea toţi oamenii pe care-i întâlnea.
Omni verifica unghiul bun, lumina potrivită, cadrul perfect, memoria și bateria aparatului, apoi apăsa un buton. După tot acest proces, se procesa arta. O fotografie frumoasă, un copilaș mulţumit și fericit.
Tot mergând, Mibo a observat ceva în lumina unei lanterne uriașe. În cartea ei, despre orașul Deritouver, acel dreptunghi uriaș ce lumina tot centrul orașului se numea Luminaris. Aceasta era magică și, tot odată veșnic aprinsă. În lumina Luminarisului, se afla o umbră. Nu era o umbră de om. Aceasta era înaltă, cu 2 capete, cu 4 mâini, cu 3 picioare și 3 perechi de aripi, ce erau deschise.
Mibo a luat aparatul lui Omni și i-a făcut o poză, apoi și-a luat fratele și s-au întors la părinţii lor. Când au văzut fotografia, părinţii copiilor au strâns totul și au vrut să plece. Când au pornit mașina, au observat că aveau pană la o roată. Aceștia au început să se panicheze, însă tatăl copiilor și-a adus aminte de roata de rezervă din portbagaj. Au luat-o și au montat-o la mașină, iar pe cea veche au băgat-o în portbagaj, în locul celeilalte.
Dintr-o dată, a început furtuna. Ploua cu tunete și fulgere. Era o ceaţă teribil de mare și puternică. Mibo a coborât din mașină și a mers la un aparat. Pe el scria: ,,Introdu o monedă și ia o carte. Uitându-se mai bine, Mibo a văzut o carte numită "Orașul Deritouver 2". Ea a luat-o, apoi a mers la familia sa, în mașină. După câteva ore, furtuna se opri, iar ceaţa se evaporase. În sfârșit, puteau pleca din orașul Deritouver.

Pe drum, Mibo spuse:
- Abia aștept să arăt poza și să spun tot ce am văzut, prietenilor mei.
- Nu. Nu poţi spune nimic, nimănui. se auzi o voce.
Omni dormea, Acrina se uita pe telefon, Imno nu spusese nimic, iar părinţii erau la fel de uimiţi ca și ceilalţi.
- Ce a fost asta? întreabă Mibo și Acrina, deoadată.
Tatăl copiilor a oprit mașina, apoi s-a uitat în portbagaj. Acolo a văzut, împreună cu copii, o creatură. Era albastră, cu urechi ascuţite, înalt de vreo 2 palme, cu pete aurii și un cap micuţ.
- Este un Gorf! exclamă Mibo.
- Un ce? întreabă Acrina uimită.
- Un Gorf este o fiinţă magică din orașul Deritouver, ce arată exact la fel ca această creatură. Ei sunt cele mai prietenoase creaturi din oraș. Am citit în cartea mea. Te rog, corectează-mă dacă greșesc! spuse Mibo, arătând către Gorf.
- Exact. Ai dreptate. Eu sunt Gorni. spuse Gorful speriat. Eu nu am mai întâlnit oameni până acum, însă mi s-a spus că sunt fiinţe groaznice. Este adevărat?
- Unii oameni sunt răi, însă nu și noi. Cum ai ajuns aici? întreabă Imno.
- Păi am căzut aici, aseară. Acum, unde suntem? întreabă Gorful, uitându-se în jur.
- Suntem la vreo câţiva km depărtare de orașul Deritouver. spuse tatăl copiilor, încă uimit.
- Vă rog, mă puteţi duce înapoi? întreabă gorful, aproape plângând.
- Te rog, tati! spune Mibo, făcând ochii de căţeluș.
- Bine. răspunse tatăl copiilor.
Au luat gorful în mașină și au pornit la drum.
- De ce nu putem spune nimic, nimănui? întreabă Mibo cu o curiozitate nebună ce i se citea pe faţă.
Gorful a început să povesteacă:
- Păi, dacă voi aţi spune altor oameni ce aţi văzut, ei vor vrea să vadă și ei și ne vor invada orașul. Dacă oamenii stau mai mult de 3 zile în orașul nostru, fiinţele din oraşul nostru s-ar lupta cu voi, oamenii. Ar putea distruge Luminarisul. Fără Luminaris, oraşul Deritouver nu ar mai exista, noi am dispărea. Fiinţele din orașul Deritouver vă vor invada orașele și vor purta, în continuare, bătălii și războaie. Oamenii sau fiinţele oraşului Deritouver vor pierii.
- Bine. Îţi promitem că nu vom spune nimic nimănui. Nu-i așa? întreabă Mibo, uitându-se la fraţii și părinţii săi.
- Promitem. spun cu toţii la unison.
- De unde ști ce se va întâmpla dacă oamenii ar sta mai mult de 3 zile în oraşul Deritouver?
- Păi, legenda creaturilor numite Omniri, adică umbra pe care aţi văzut-o la Luminaris, spune că acum mulţi ani, un scriitor a aflat de oraşul Deritouver și pentru a-și finaliza cartea, a venit în oraş. La 3 zile după ce a venit, și-a terminat cartea. Această carte se numea ,,Oraşul Deritouver 2". Când fiinţele ce trăiesc în oraşul Deritouver au aflat, au provocat o luptă. Evident, au câștigat-o locuitorii oraşului, din cauza numărului mai ridicat de luptători, oameni fiind 2; scriitorul și soţia sa. La finalul luptei, oamenii nu au pierit, însă viaţa lor nu a mai fost normală. Efectul blestemelor vrăjitoarelor și toate celelalte puteri ale fiinţelor din oraşul Deritouver s-au așternut asupra celor doi oameni, mutilându-i, aceștia devenind Omniri. Și aceasta este legenda omnirilor. Însă, gândiţi-vă că dacă unicornii îi atingeau cu cornul mureau. Acum înţelegeţi?
- Da! răspund toţi în cor.
- Am o singură întrebare: De ce în cartea mea, ,,Oraşul Deritouver 1" nu scrie despre Omniri? întreabă Mibo cu o voce serioasă.
- Păi cartea Oraşul Deritouver 1 a fost scrisă de autor înainte de a se ,,transforma". Cred că despre ei va scrie în cartea ,,Oraşul Deritouver 2". Însă nu știu unde e. Voi credeţi tot ce citiţi? întreabă Gorful puţin speriat.
- Păi noi nu, dar sora noarstră, cam da. spun Omni și Imno deoadată.
- Hei. Sunt chiar aici. spuse Mibo ridicând mâinile în aer.

După încă câteva minute de mers, tatăl copiilor i-a anunţat că au ajuns. Gorful trebuia să plece. Copiilor.le părea rău. După ce și-au luat rămas bun, Gorful a plecat în oraş cu speranţa că nimeni nu i-a observat lipsa. Copii și părinţii au pornit dinou la drum.

Scuze de întârziere, dar am dat teză la română și am luat 9, 50 adică 10. Este binișor. Și am mai și fost pedepsită pentru un 5 la istorie, luat acum câteva luni.
Pe data viitoare!