Hurt so good

8. Însă nu era el.

  
 
    
     𝙆𝘼𝙏

     Am tras draperiile lăsând soarele să lumineze dormitorul în timp ce eu mă întindeam.
     Bishop se întorsese în sufragerie după ce eu adormisem, însă când ieșisem din dormitor nu mai era acolo.

     M-am îmbrăcat cu halatul lui după care am intrat în bucătărie căutând prin frigider ceva din care puteam face micul dejun.

     — Am rămas fără batoane MilkyWay, vocea lui a răsunat de pe hol și un zâmbet prostesc îmi apăruse pe față.
     MilkyWay era ciocolata mea preferată. Mă gândeam că uitase până acum.

     — Voiam să fac micul dejun, i-am spus închizând frigiderul.
     M-am întors spre el. Iesise din baie punându-și un prosop în jurul taliei. Mi-am întors privirea înainte ca el să observe și am traversat bucătăria. 

     — Trebuie să ajung la Holly mai târziu, i-am spus.
     Și-a trecut o mână prin păr și s-a așezat pe fotoliul din fața mea.

     — Te duc eu, mi-a spus.

     — Mă descurc, Bishop, i-am zâmbit ușor după care m-am ridicat de pe canapea. Fac un duș apoi plec, am continuat oprindu-mă în fața băii.

     Făcusem un duș fierbinte în speranța că o să simt un fel de relaxare, însă mă simțeam ca pe ace. Mi-am schimbat hainele și m-am așezat puțin în oglindă, după care am coborând înapoi în sufragerie. Bishop stătea sprijinit de brațul canapelei, cu fața spre scări, rotind pe degete cheile mașinii, de parcă mă aștepta de ceva timp.

     — Am spus că mă descurc, am pufnit când am ajuns în fața lui.

     — Știu, și eu am spus că o să te duc, așa că urcă-ți fundul în mașină, mi-a răspuns el degajat.

     Când ajunsesem la spital, până să intru în biroul lui Holly, simțisem un val de panică abătându-se asupra mea. M-am așezat pe canapeaua de lângă biroul ei, iar ea stătea rotindu-se pe un scaun în fața mea.

     — Pot să te întreb ceva despre un pacient?

     — Sunt detalii confidențiale, dar tu ești prietena mea așa că pot să fac o excepție.

     — Allie Myers și-a revenit cumva?
    S-a încruntat pentru o secundă privindu-mă printre gene.

     — Nu. Însă presupun că aseară am avut un incident. Una dintre noile asistente a crezut că s-a trezit, așa că s-a creeat destul de mult haos. A făcut o pauză și și-a lăsat privirea în jos oftând. Și Derek a fost aici, a spus ea încet.
    
     — Doar e iubita lui, am răspuns scurt.

     — Și totuși și-a luat un angajament față de tine, pe care trebuia să îl respecte. Nu tu l-ai obligat să fie la Delirium în fiecare seară.
     Faptul că Holly încerca să îmi facă dreptate mă făcea să mă simt ca o victimă. Știam că nu eu îi cerusem să fie acolo pentru mine, însă mă implicasem în orice ar fi fost între mine și Derek. Îmi doream ca el să fie acolo.

     — Bishop mă așteaptă în parcare, cred că ar trebuii să plec, i-am spus ridicându-mă de pe canapea.

     — Cum te-ai simțit fără pastile seara trecută? M-a întrebat ea.

     — Rău, răspunsul sec pe care i l-am dat a făcut-o să se ridice în picioare și să facă un pas spre mine.

     — O să îți schimbăm medicamentele în curând, Kath. Provoacă dependență și nu vreau ca tu să depinzi de ele, mi-a spus.