Sub razele întunericului....

Capitolul 7

Ora 6 dimineața.

[Sol pov.]

Mă trezesc din cauza alarmei de la telefon. Urăsc că am școală așa devreme,niciodată nu mă voi onișnuii cu asta. Mă ridic din pat căscând de câteva ori,luându-mi din dulap hainele cu,care urmează să mă îmbrac. Merg la baie și îmi fac rutina de dimineață mai apoi îmbrăcându-mă cu hainele alese mai înainte. După ce mă îmbrac ies din cameră cu tot cu geanta,oprindu-mă în fața ușii lui Luna ,intrând fără să bat. Intru in cameră și observ că ea.... încă doarme,Serios? Ea chiar doarme? Offf... Doamne. Merg spre ea vrând să o trezesc și observ că avea un bandaj la cap și la mână. Bineee...ciudat..Luna, dacă  Richard ți-a făcut asta o să îl bat până nu mai știe cum îl cheamă. Stau și mă uit către ea gândindu-mă dacă să o trezesc sau nu. Vreau să știu ce s-a întâmplat și cum de a ajuns în situația asta dar mai bine o las să doarmă,așa că ies din camera ei închizând ușa în spatele meu. Cobor în bucătărie și o văd pe bunica cum făcea omletă cred,merg la ea să văd dacă am dreptate.

Eu: Neața,ce faci?
Bunica: Neața dragă,uite fac omletă pentru două raze de lumină,tu?
Eu: Doar ce m am pregatit pentru liceu.
Bunica: Atunci așează-te jos la masă,îți aduc să mănânci imediat, doar nu crezi ca te las să mergi flămândă?!
Eu: Nu,nu.😅

Am făcut ce mi-a zis ea punându-mă pe scaun la masă,astfel venind și farfuria mea pe care se afla omleta. Bunica având și ea o porție punându-se la masă alături de mine.

Bunica: Azi vei merge singură la liceu din păcate.
Eu: Așa este.. stai puțin, de unde ști că Luna Nu poate veni?
Bunica: Am auzit-o azinoapte când a venit,iar după ce au plecat băieții am mers să văd ce s-a întâmplat.
Eu: Băieți?
Bunica: Da,Richard și încă cineva,pe celălat nu l-am văzut deoarece a rămas în mașină.
Eu: Aha.. și ce a zis Luna că s-a întâmplat?
Bunica: Nu mi-a spus,tot ce a zis este să nu-mi fac griji că e bine și că nu v-a putea merge azi la liceu. Deși dacă nu a vrut să spună ce s-a întâmplat înseamnă că vrea să protejeze ceva,sau pe cineva.
Eu: Înțeleg.
Bunica: Observ că ți-ai terminat mâncarea,hai du-te acum la școală Să nu întârzii.
Eu: Bine. Am zâmbit ridicându-mă de la masă dându-i o îmbrățișare bunicii mai apoi luându-mi geanta și pornind spre liceu.

[Eva pov.]

Mă trezesc dimineață din cauza ceasului enervant,așa că pentru a-l face să tacă l-am luat și aruncat în perete,dar tot n-a tăcut.
Mă ridic cu greu din pat mergând la baie să îmi fac un duș repede. După ce am făcut dusul mi-am făcut rutina de dimineață și am mers să mă îmbrac. Mi-am ales niște haine confortabile,o pereche de blugi largi,un tricou alb și o geacă de piele,în picioare o pereche de teneși albi,noroc că nu trebuie să purtăm uniforme că altfel... încălcam regula aia de mult. Cobor jos și observ că nu e nimeni acasă așa că decis să sar peste micul de jun observând că eram și în întârziere. Ieșind din casă,indreptându-mă spre liceu,observ o mașină sport neagră jucându-se lângă mine. Mașina își deschide geamul și în ea,la volan îl pot observa pe....Luke? Why?