Cap. 6

191 22 1
                                    

Pov.Adam

E seară...Iar eu mă  intorc de la intalnirea aia de tot rahatul pe jos din nou.
   Ridic privirea și mă uit dupa Hades in mare. I-am promis că-l voi ajuta sa se controleze și să nu mai omoare pe cineva.
   Îl observ in spatele unui copac...încerca să se controleze singur...era cu spatele dar pot observa că avea forma de creatura nu ce-a umană...
    Mă apropii repede chiar daca nu văd mai nimic prin jur sau  daca mai e cineva pe aici.
  Hadesse uită la mine cu o privire care ar însemna  să-l ajut... Nu-i pot vedea clar fața.. dar privirea pare disperată.
   Merge mai aproape de el și îl prind de mana și pot simți că avea gheare, erau mari.. exact cun îmi povestise bunica acum 10 ani...
  Mă uit atent in ochii lui și simt cum mă ține strâns de mână... doare... dar nu așa tare..
Îl  iau in brate iar Hades își revine încet la normal, continui să-l ți in brațe și să-l mângâi, se calmase și zâmbește.

- Mai bine?

- Da... Mulțumesc... Respiră sacadat

- Esti ok?

- Da... Doar că asta mă extenuează... Orice aș face!

- Du-te acasa și odihnește-te!

-Mulțumesc că ești aici pentru mine....in ciuda faptului a ce sunt....

-  Nu esti așa!

Zâmbește trist De ar crede toți asta spune și pleacă repede

- se uita cum pleci huh...  se intoarce si merge spre casa

Even monsters can love \\Yaoi\\Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum