Cap. 3

220 28 2
                                    

Pov . Adam

   Fac câțiva pași in spate sperând să nu mă observe dar își mișcă puțin capul și se uită la mine. Îi văd fata inundată de lacrimi și  luându-si încet o forma mai umană.
    Nu stiu ce sa fac, simt puțină panica și aș fugi....dar simt nevoia sa stau cu el, mi-e milă de el... simt că nu vroia sa o facă așa că mă apropii ușor de el.
   Acesta se uită la ce făcuse și-și prinde parul in mâini căzând în genunchi și continuând să plângă, mă pun pe vine langa el si pun o mana pe spatele său.
  E agitat ... Nu stia ce să facă.... zâmbesc ușor trist și-l mangai usor pe spate.

-  Calmează-te... Totul sa sfârșit acum!

   Îl aud cum șoptește că nu vroia să o facă și că nu putea sa se controleze. Îl i-au ușor de mâna pe care o avea în par și-l țin de ea.

-  Faptul e consumat acum, nu mai ai ce face acum decat sa te calmezi puțin!

   Își lasă capul pe umărul meu iar eu tac, da... îmi era frică... Dar nu am de gând să-l las... Dacă el e creatura despre care se povestește.... Atunci o să îi contrazic pe toți! E dur pe dinafară...dar are o parte sensibila... toți avem una.

Even monsters can love \\Yaoi\\Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum