My Brother or My Love?|||

13

Media ⬆⬆⬆

-Și zici ca părinți lui Jimin v-au omorât parintii?
-Da, Hobi!
-Aish! Ce încurcătură!
-Deci pot rămâne aici?
-Sigur! Ia camera de oaspeți.  Simte-te ca acasă.  Ti-e foame?
-Putin...
-Ok! Comand ceva.  Chinezesc?
-Da.
-Bine.  Aseaza-ti hainele.  Te chem eu. 
-Multumesc! Multumesc mult!
-Nu ai pentru ce!

 

După ce imi așez hainele în dulap imi suna telefonul.  E sefu... Ce-i zic?

C. T.

-Y-yeoboseio?
-Jae! Esti bine? Ce-i cu vocea asta?
-Sunt bine domnule, nu e nimic!
-Ok.. Te-am sunat sa iti zic ca te astept maine la ora 12 la firma de unde vom pleca în diverse locuri pentru poze.  Nu întârzia.  Și vom sta până seara sau noaptea.  S-ar putea să terminam și la 12 noaptea.  Bine?
-Da domnule. Am înțeles.  Voi veni. 
-Bine.  Seara buna!
-La revedere!

C. T. I.

Numai 12 ore de lucru imi trebui am mie acum! Fix asta! Aish, ce-l urasc pe omul ăsta uneori!

-Jae! Haide!

L-am auzit pe Hobi din sufragerie așa că mă îndrept înspre ea. 

-Haide.  Spala-te pe mâini. 

  Fac cum imi spune și ma așez lângă el la masa. 

-Hobi, maine la 12 merg la servici, și nu stiu când vin.  S-ar putea să vin noaptea.  Să nu ma astepti. 

-Ok... Nu vrei sa ma suni și sa vin eu după tine?
-Nu te deranja. Voi ruga pe cineva sa ma aducă.  Nu-i problema. 
-Bine, dar dacă nu gasesti nimic sa ma suni, oricât ar fi ceasul.  Vin eu sa te iau, da?
-Da!
-Mănâncă. 

Mâncăm și din când în când mai vorbeam și radeam. 

Pov.  Jimin

C. T.
-Cum adică a  fugit, idiotule?!
-Nu mai tipa! A plecat de acasă! Când am intrat în camera ei era geamul deschis și ea nicăieri! Nu stiu unde poate fi!
-Innebunesc! Idiotule! E numai vina ta! Dacă nu tipai la ea și o închideai în camera ea era acasă acum!
-Taci ca și asa am destui nervi! Unde poate fi?  Yoongi mi-ar fi zis deja.... Namjoon și Jin, nu.... Mina.... Am sa merg sa verific! Te Sun!
-Da! Eu merg la Tae!

C. T. I.

Am ieșit rapid din casa,incui și merg spre masina. După ce ma aflu în ea plec în grabă spre casa lui Tae. 

  Parchez în fața blocului și urc rapid până la etajul 5. Bat.  Imi deschide un TaeHyung destul de derutat. 

-Hyung, ce faci aici? Intra. 

Am intrat și am mers în sufragerie. 

-Ce e?
-Tae! Stii ceva de Jae?
-Nu... De ce aș sti?

  Și i-am povestit tot.  Acum se uita mirat, derutat,  ciudat și urat la mine. 

-Nu-s tu nimic de ea.  Nu e la Mina?
-A mers acum Jungkook la ea, și la Yoongi, Namjun și Jin nu e sigur. 
-Hoseok! Poate știe el ceva. 
-Am sa merg!  Mersi Tae. 

  Am plecat spre casa lui Hobi.  După un drum de 10 minute ajung în fața blocului și în mai puțin  de 3 minute sunt la etajul 3 în fața apartamentui. Bat.  Ușa se deschide și în fața mea e Jae. 

-J-jimin?
-Jae! Ce m-ai speriat! *o imbratisez strâns*
-Ce?
-De ce ai plecat asa?! Ne-ai speriat! Foarte tare!
-Pe cine am speriat?! Pe Jungkook?! Asta-i buna! Nu e el cel care m-a închis în camera?! Tot eu sunt vinovată acum? Asta-i buna! Dacă ai venit sa imi tii predica te rog sa pleci!
-Jae...
-Jimin! Ai auzit-o! Nu vrea.  Nu o mai forta, îi e foarte greu! Las-o.  *apare și Hoseok de nu stiu unde. *

   Nu e vorba ca mi-e frică ca Hoseok ar putea sa ii faca ceva, sunt ca frații ei. Dar nu vreau ca și Jae și eu și Hoseok sa-l mintim pe Jungkook, totuși e, a fost și va fi cel mai bun prieten al meu, nu pot sa-i fac asta. 

  -Jae, te rog, hai acasă.  Jungkook e foarte îngrijorat!
-De ce nu a fost asa înainte să ma inchida?!
-Stii prea bine ca a reacționat asa de la nervi, te rog.  Haide.
-Nu, Jimin! Imi pare rau, dar eu nu vin! Nu vreau!
-Fie... *spun cu o retinere de care nici du nu am crezut că pot da dovada* Dar te rog sa nu fii supărată pe mine, nu am nici o legătură cu toate astea, eu doar am vrut să fim fericiti împreună, iar acum mi-am facut griji pentru tine.  Te rog,crede-ma!

-Jimin... Te-am crezut de la început.  Nu vreau sa fim certați.  Jungkook e problema. 

Spune și ma îmbrățișează strâns! Simt cum lacrimile vor sa curgă, dar nu le dau voie. Cel puțin nu acum, poate mai târziu.  Ma strânge și mai tare și simt cu mai am puțin și o iau și plecat cu ea.  Oriunde, numai sa fim fericiti. 

  O iubesc! Stiu asta. Vreau sa fie fericită, iar când o văd asa mi se rupe inima.  Ma doare și pe mine. 

-Jimin.. Voi sta cu Hobi, nu iti face griji.  Te rog, nu vreau sa mai stau cu el. Si-a pierdut mintile de tot, este nebun, ma obliga sa fac orice vrea el fără sa ii pese de mine, de când cu Haneul s-a schimbat, nu vreau sa o mai văd!

-Gata, gata.  Shhh, totul e bine.  Nu o vei mai vedea.  Promit. Voi pleca acum, Hoseok, te rog mult sa ai grija de ea.  Te rog, te implor. 

-Stai liniștit, voi avea.  *spune și o îmbrățișează și el la rândul lui pe Jae. *

-Multumesc! Jae, te iubesc! *spun și ii dau un sarut. * Pa.

-Pa! *spun ei în cor*

 

Plec spre casa.  In trei timp îl sunt ep Jungkook și ii spun că nu stiu nimic de Jae. 

  Spre sa fie bine. 

Pov.  Autoarea.

  După ce Jungkook nu a aflat nimic de Jae se gândea ce sa faca. 

  La un moment dat ii trece prin cap sa ii sune șeful și sa o întrebe când are următoarea ședința. 

  Peste 15 minute Jungkook află unde va avea maine ședința și la ce oră termina.  Nu va sta degeaba.  Își vrea sora acasă cu orice preț!

•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°•°

Ce ziceti?

Va place cartea?

Totuși daca va place ati putea da un vot, nu ma supara.  Ma face sa postez in  continuare. 

Multumesc anticipat!

Love