Choose me

Capitolul 1-Luhan

•Luhan.

14 septembrie.

—Bunico, imi pare foarte rau,dar maine e prima zi de scoala. Chiar trebuie sa ajung acasa, pentru ca ai mei vor innebunii daca nu merg la deschiderea anului.
Rase el punand mana pe manerul bagajului.
—Stiu cum sunt ei, mergi cu bine dragul meu. Nu uita sa revii cat de curand, prietenilor tai le va fi dor de tine.
—Imi vei lipsii. Saluta-l pe bunicul din partea mea cand se intoarce din calatorie, te iubesc!
Spuse el apoi se apleca pentru a o imbratisa pe batrana ce i-a purtat de grija in ultimele doua luni.

Inca douazeci de minute de asteptat in gara pentru urmatorul tren. Ar fi putut sa se intoarca acasa la bunica sa, insa i-ar fi tinut morala pentru ca a pierdut notiunea timpului pe drum si a pierdut trenul.
Se aseaza pe unul dintre scaunule din statie, scotandu-si castile. Isi aseaza doar una dintre ele, in caz ca cineva il va striga ori va vorbii cu el, apoi se lasa purtat in ganduri.
—Buna, e liber locul asta ?
Baekhyun isi ridica privirea confuz. In fata lui statea un baiat cu putin mai inalt decat el, care ii zambii timid la contactul vizual. Ochii caprui inchis, buzele nu foarte pline si parul blond.
Dragut.
Gandii Baekhyun apoi incerca sa revina in conversatie.
—Este liber.
Zambii el, aratandu-i locul .
—Incotro mergi?
Intreba blondul, privind spre stanga lui.
—Seoul.
Raspunse Baekhyun simplu, privind spre el.
—Oh, ce coincidenta. Acolo merg si eu .
Isi intoarse capul spre Baekhyun zambind larg.
Uau, ochii lui parca zambesc sau ...e doar imaginatia mea.
—Oh, atunci cred ca iti pot rezerva un loc langa mine .
Chicotii Baekhyun, simtindu-se in largul sau.
—Mi-ar face placere. Imi pari foarte cunoscut.
Zambii el.
—Sunt Baekhyun.
—Inveti la SPAHS?
—Da. Si tu?
—Da. Ah cred ca de acolo te stiu.
Chicotii el dulce.
Dragut. De ce e atat de dragut?
—Eu sunt Luhan, din clubul de fotbal.
—Ah, corect. Am auzit despre tine.
Spuse Baekhyun rusinat cand baiatul ii prinse mana.
—Chiar? Ce ai auzit?
—Mm stii tu, cel mai bun capitan al echipei de fotbal pe care l-a avut scoala, etc.
—Oh! Vine trenul . Haide.
Spuse Luhan prinznadu-i incheietura  tragandu-l dupa el.

Drumul spre Seoul parca a fost mult prea scurt. Dupa ce au coborat din tren, directiile de mers erau opuse, astfel cei doi au fost nevoiti sa isi spuna la revedere, sperand ca o noua zi ii va aduce fata in fata . Cine stie? Luhan poate devenii un prieten cel mai bun de care Baekhyun are nevoie . Sau daca se poate...de ce nu si mai mult?
Chicotii el la gandul sau mergand grabit spre casa.