Au trecut 3 luni de la plecarea fetelor, 3 luni de cand Lola si DJ au luat-o pe un alt drum fata de baieti, 3 luni in care totul s-a schimbat sau a revenit la normal pentru unele personaje. Secretele pot iesi oricand la iveala si stim ca BTS nu vor...
Acele dimineti cand patul iti este cel mai bun prieten, in special dupa o noapte de hoinarit de la un club la altul, binenteles in scopurile afacerii deschiderii unui club sau cel putin asta spunea Mark la clubul al treilea, ca de acolo mi s-a rupt filmul...
Ma intorc de pe o parte pe alta doar ca sa gasesc locul lui Mark gol. Nu-i nimic, mai mult spatiu pentru mine. Ma intind pe toata salteaua precum un trantor pana cand ajung cu fata spre geam si atunci il vad. Imi mijesc ochii cand vad ca mainile i se plimba pe perdea si nu apuc sa strig ca acesta lumineaza toata camera.
- Monstrule, mormaiesc cu capul afundat in perne.
- Trezeste-te si straluceste, spune prefacut si imi ia perna de sub cap.
- Nu pot sa stralucesc peste cateva ore? ma plang precum un copil, fataindu-ma cu plapuma si devenind un cocon.
- Nu, spune usor, pentru ca avem companie, zice si trage de coltul plapumei, dar nici in ruptul capului nu renunt la ascunzatoarea mea.
- Avem oaspeti? il intreb scotandu-mi doar ochii din plapuma. Acesta doar da din cap afirmativ si renunt la plapuma treptat.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
- E cineva cunoscut, imi explica si imi indeparteaza bland cu degetele sale lungi cateva suvite de pe fata. Am vazut ca te simti singura si am chemat-o pe...nici nu apuca sa isi termine propozitia ca alerg in sufragerie. Cand am auzit chemat-o, instantaneu la Lola m-am gandit. Luna aceasta a fost un chin fara ea, dar trebuia sa imi asez gandurile in ordine, sa imi dau seama de urmatoarea miscare, sa stiu cine sunt cu adevarat.
Ma opresc instant cand o vad. Arata exact la fel, poate putin mai slaba, dar zambetul sau radiant incalzea toata incaperea. Aceast se ridica de pe canapea si devin stanjenita de aparitia mea. Tricoul lui Mark ce statea atarnat de un umar si urmele de machiaj de aseara, sigur nu faceau cea mai buna impresie. Zambetul ii pieri brusc cand Mark s-a asezat mai putin elegant pe fotoliu si ne cerceta cu privirea.
- In caz ca nu ti-ai dat seama, nu prea te plac, ii spune aceasta pe ton clasic razgaiat. Am venit pentru ea, spune si ma arata cu degetul dupa alerg si o imbratisez, aproape daramand-o.
- Ma bucur sa te vad, Jung Baek Hee, spun si simt stransoare brunetei, aproape sufocandu-ma. Alo, poti sa imi dai drumul, o rog incercand sa iau aer.
- Scuze, m-am entuziasmat, spune zambind stangaci.
- Ce e cu tine aici? De fapt, de ce esti aici? O intreb pe un glas nesigur si intreg entuziasmul meu piere cand imi dau seama ca ceva nu e in regula. Ma uit la Mark nedumerita si ma departez de ea.
- Si aici intervin eu, spune Mark uitandu-se plictisit la noi. O sa scurtez toata povestea, Jung Baek Hee e de-a noastra, zice si casc ochii.
- Nuuu ... spun mai mult pe un ton prelungit. Tu esti buna si draguta, nu ai cum sa fi amestecata in toata povestea asta. Esti sora lui Hoseok, studenta la design, nu se poate sa faci parte din lumea asta! spun negand orice implicatie al lui Becky.
