Dragoste neprevăzută

Capitolul 12

Evelina

-Ce face Lara?
O întreb pe bona după ce beau o gura din bautură calda.
-A adormit acum.
Imi răspunde sec.
-Perfect, stai jos ca vreau sa vorbim.
Ii spun în timp ce îmi ridic privirea în a ei.
Se așează pe fotoliul din stânga mea și așteaptă.
-Ia zi, care e problema?
Ma privește și de face ca nu înțelege, nu spune nimic și doar sta ca proasta.
-Ce vrei tu de fapt, sau ce așteptări avei draga mea, ca dacă ești bona Larei cu timpul vei deveni și doamna Williams, nu?
Părea surprinsa de tupeul meu, asta reiese din fata ei, când ceva ma deranjează nu tac, am câteva bătăi cu fete în trecutul meu deci nu ma dau de la încă una mai ales când se activează și gelozia.
-Nu, nu m-am gândit niciodată la asa ceva, au fost câteva semne din partea domnului dar nu le-am băgat în seama.
Imi spune sfidatoare.
-Și care ar fii acelea?
O întreb la fel de calma și fără sa trădez sentimentul de furie.
-Nu contează, nu vreau sa creez probleme între voii.
-Nu ai putea sa faci asta nici dacă ai vrea draga mea.
Fetita asta are un tupeu fantastic.
-Mi-a dat de înțeles ca ar vrea ceva mai mult când mi-a spus sa ma mut aici.
-Ai o imaginație bogata.
Ii spun cu zâmbetul pe buze.
Ma privește, se ridica și pleacă.
Urc în dormitor dar nu înainte sa o verific pe micuța care dormea adanc.
-Ce faci Christian?
-Mai am un pic de treaba iubito și după o sa ajung acasă.
-Imi e dor de tine.
-Știu Evelina, și mie la fel.
-Plec într-o ora la bar, te aștept acolo!
-Bine iubito, te iubesc!
-Te iubesc!
A trecut o săptămână de când m-am mutat aici, îmi place sa fiu tot timpul lângă Lara dar în ultima vreme tatăl ei e foarte ocupat.
Pleca dimineața și mai vine seara târziu.
Înțeleg ca este o perioada încărcată pentru dar sunt o egoista pentru ca îl vreau doar pentru mine.
Telefonul ma trezește din visare și era mama, săracă de când nu am mai vorbit cu ea, dacă ar știi unde sunt acum mi-ar trage o bătaie sănătoasă și ma-r lua acasă.
-Alo!
Încerc sa par ca și cum viata mea decurge normal, ea știe ca sunt medic aici, nu știe de fapt realitatea ca nu mai am curajul sa trec pe lângă un spital.
-Scumpo, ce faci? Nu am mai vorbit deloc.
-Știu mama, lucrez mult la spital, nu am mai avut timp de prea multe lucruri.
-Evelina te-am sunat pentru ca avem probleme mari cu fratele tău.
Închid ochii și abia aștept sa aud ce a mai combinat.
-E cautat de politie, a fost prins când vindea droguri mama și a fugit, trebui să-l trimet la tine scumpa mea, nu vreau sa între la închisoare băiatul meu.
Fix asta mai lipsea....
-Mama nu pot, dacă ar veni aici ar face numai probleme, nu am timp sa am grija de el.
-Evelian sa nu aud un refuz, e fratele tău și trebui să-l ajutam, te rog din suflet.
O aud cum începe sa plângă și nu pot sa ii rezist, off Doamne, acum sa vad cum o scot la cap cu Christian, dacă afla una ca asta sunt distrusa, fratele un traficat de droguri.
-Off mama, trimite-l aici.
Ii spun pe un ton nu tocmai frumos.
-Trebui să-l ajuți, e fratele tău scumpo.
Dupa ce termin apelul încep sa ma pregătesc și plec la bar, viata mea a întrat cât de cât în normalul ei, sunt mai atenta în jurul meu și oricând ma aștept să-l vad pe criminalul ala.
Nu îmi place deloc ce ma pune mama sa fac, nu știu cum sa procedez și urăsc situațiile dificile.
-Hei Zara.
O vad deja pregatita de munca și îmi zâmbește cald.
Incep să-i povestesc și ei și sper sa aibă o idee buna.
-Cel mai grav o sa fie când o sa vadă ca nu merg la spital Zara și unde mai pui ca stau și cu un polițist care la rândul lui are și o fetita, pentru mama lucrurile astea ar ții o nebunie și cred ca ma-r dezmosteni, în Anglia mentalitatea nu e asa deschisa ca aici.
Ma descarc prietenie mele care a devenit ceea mai apropiata persoana.
-Off Ev, sta și el în fosta ta casa..
Când aud măresc ochii și clar nu.
-Asta nu e în stare sa aibă grija de un câine, apai sa stea singur.
În fata mea apare Christian și ii fac semn Zarei sa taca.
-Iubito!
Ma săruta și ma ia în brate cum face mereu.
-Ce faci? Ești obosit?
Il privesc și îmi vine sa sar pe el, îmi este foarte drag, deja am uitat de toată problema.
-Un pic.
Il priveam și era foarte obosit, nu prea știe sa minta deloc.
-Vrei ceva de băut?
Il întreb când ies din bratele lui și merg după bar.
-Mmm, o cafea ca să mai stau cu tine!
Imi spune dulce și îmi vine să-l mănânc.
-Poți sa stai oricum, eu sunt șefa.
Începem sa radem și realizam ca îmi iubesc viata de când el a întrat în ea.
Ma simt protejata, simt ca ma pot baza pe el și ca ma iubește enorm.
Am sprijinul lui în ori ce atât timp cat nu sunt în pericol normal.
-Du-te și odihnește-te Christian, o sa am grija de mine, promit.
Imi zâmbește cald și merg în bratele lui.
-Suna-ma când termini ok?
Ma săruta tandru și ii dau afirmativ din cap.
Il privesc cum pleacă și realizez ca mult fete din barul asta se uita după el, normal e un super bărbat.
Imi iau telefonul din buzunar și citesc mesajul mamei.

,, Maine dimineață la 7 va fii în Australia, deja i-am cumpărat bilet. "

Sa înceapă distracția atunci...