Capitolul 3

253 16 3
                                    

Christian

Doarme ca un înger, este atât de mica și de fragila, niciodată nu am crezut ca pot fii capabil de o iubire atât de mare pana sa o întâlnesc pe micuța Lara, ii dau un pupic pe frunte, o învelesc și ies ușor.
-Bună dimineața domnule, doriți o cafea?
Ma întâmpină menajera doamna Mery.
-Nu mulțumesc, o sa merg în dormitor dar la 7:30 ajunge bona Larei, să-i pregătești micul dejun te rog.
-Sigur.
Iau dosarul de pe masuta din living și merg în dormitorul meu, ma dezbrac, fac un dus rapid și ma urc în pat curios de conținutul dosarului.
Încep sa citesc declarația care deja o știu, nu a adăugat nimic în plus sau în minus dar ce ma interesează cu adevărat este informațiile despre ea.

,, Evelina Robinson în vârstă de 25 ani, de origine din Anglia, Londra, mutata de o saptamana în Australia, Sydney la adresa Stranders 16, număr de telefon.... loc de munca ,, BarStrong. "

Asa se explica ca nu am mai văzut-o pana acum niciodată și daia este și diferita de restul fetelor de pe aici.
Pun dosarul pe noptiera imediat ce i-am memorat numărul în telefon și în curând adorm dus.

Evelina

E ora 15:00 iar eu abia m-am trezit, mi-am dat orariul de somn peste cap și cu munca dar și cu noaptea care tocmai a trecut, bine ca azi este luni și nu trebui sa merg la munca, tura mea începe abia marți dimineață.
Ma trezesc somnoroasa și parca toate oasele ma dor, merg la bucătărie și îmi fac o cana de cafea tare.
Imi iau halatul pe mine, telefonul și cafeaua și ies pe terasa din fata casei, este destul de cald în tara asta, în Anglia am avut parte doar de timp ploios și rare ori de soare.
Caut numărul mamei și o sun, îmi e foarte dor de ea.
-Bună mami!
-Iubirea mea, ce faci?
Vocea mamei nu se poate confunda niciodată.
-Abia m-am trezit, am lucrat pana târziu aseară și vroiam sa vad ce faceți, sunteti bine?
-Da scumpo, toate cum le știi, tatal tău la munca, Nikolas cum îl știi, umbla toată ziua cu prieteni lui iar eu cu casa, nimic nou, dar tu ești bine Evelina? Îmi pari supărată.
Beau o gura sănătoasă din cafea și trag aer în piept.
-Da mami, sunt bine, doar obosita atât, te rog ai grija de Niko sa nu facă vreo problema.
-Stai liniștita scumpo, totul e sub control, odihnește-te, te iubim.
-Și eu.
Așez telefon pe masuta și îmi termin cafeaua.
Niko e fratele meu mai mare, are 28 de ani și nu a făcut prea multe lucruri pana la vârsta asta, toata ziua umbla după fete, dar una buna nu găsește.
Aud sunetul telefonului care ma anunta ca am un apel.
-Neața, ești acasă, vin la tine!
Prietena mea nebuna nu are stare niciodată.
- Sunt pe terasa, îți pregătesc o cafea.
Ii spun râzând și ii închid, ma ridic și mai pregătesc doua cafele.

***
-Deci, ce sa întâmplat aseară, nu am înțeles nimic Evelina.
Încep sa-i povestesc și rămâne surprinsa, tocmai în seara în care ea a lipsit sau întâmplat atâtea.
-Da, am aflat aseară de la comisar ca îl chema Jeak Drio.
Ii spun puțin îngândurata.
-Habar nu am cine e, nu am auzit de el, probabil ca nu era din zona.
Imi spune și ea încruntata.
-Mda, sper doar sa nu am alte probleme și sa fiu chemata de mai multe ori.
-Dar ce ați vorbit, tu și știi tu?
Începe sa rada și îmi face cu ochiul.
-Ești nebuna, nimic, omul e însurat, i-am observat verecheta de dimineață când ma aduc acasă și mi-a dat o hârtie cu numărul lui.
Mărește ochii când aude informația iar eu simt un sentiment ciudat, unul trist, are soție, era și normal la cât de frumos este.
-Pai și ce, nevastă-sa e acasă, tu ești aici, ți-a dat numărul asa ca ce mai aștepți? El a făcut primul pas fata.
O privesc uimita și ma strâmb ușor la ea.
-Cred ca ești nebuna, nu sunt genul.
-Nu, tu ești nebuna, l-ai văzut cum arata? O noapte și gata, eu nu as pierde asa ceva nici moarta.
Încep sa rad când o vad cât de serios vorbesc și chiar o cred în stare.
Mi-ar surâde cei drept sa aflu cum săruta, cum ma-r atinge, dar nu pot, nu e bine.
-Nu vreau sa ma bag, serios.
După ce termina cafelele ieșim la o plimbare pe plaja, stam câteva ore la soare și ne-am hotărât pe la 8 sa ieșim în oraș sa mâncăm ceva.
Seara trece imediat, bem și un pahar de vin și ne simțim super, e ora 3 noapte, din nou am stat pana târziu în loc sa ma odihnesc.
-Mai plecam și noii acasă?
O întreb pe Zara care a consumat câteva pahare în plus și este pusa pe nebuni.
-De ce, eu am treaba cu frumușelul ala de lângă ieșire.
Începe sa rada și e clar ca e beata.
Într-un final îl sun pe fratele ei Zak, cu care sunt bună prietena sa vina după ea.
Dupa o ora am ajuns în sfârșit în pe strada mea dar observ o mașină neagra pe care nu am mai văzut-o pe aici parcata peste drum de casa mea.
-Mulțumesc ca m-ai adus Zak, ai grija de ea, s-ar putea să-i fie rău mai târziu.
-Stai liniștită, nu e prima data.
Cobor din mașină lui și îmi arunc privirea la mașină cu geamuri fumuri, rămân câteva secunde pe loc iar apoi pornesc spre întrare.
Imi caut cheile prin poșetă, deschid ușa și fac primul pas sa întru când dintr-o data mi se face pielea de găină când ii aud vocea.
-Bună seara Evelina!
Ma întorc cu inima bătând nebunește, era total diferit, cu blugi tăiați și geaca de piele, înghit în sec dar nu reusesc sa spun nimic.
Il privesc, ma privește, ma studiaza din cap pana în picioare, ma simt atât de dezbrăcată în fata lui desi am o rochie mult prea mulata pe formele mele.
Face un pas mai aproape de mine, își umezește ușor buzele și fără a mai spune ceva ma săruta.
Nu e bine, oprește-te... Conștiința mea urla la mine dar nu am de gând sa o bag în seama, probabil de vina sunt cele doua pahare de vin.
Imi strânge soldurile în palmele sale și adâncește sărutul, buzele moi și limba la fel ma innebuneau pe loc.
Imi așez mâinile pe fata lui ușor, ma musca de buza și gem de durere.
Ma împinge ușor în casa fără sa se dezlipească de buzele mele vreo secunda.

Buna dragilor, ce credeți ca va urma?

Dragoste neprevăzutăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum