Pecetea Blestemaților #3
Melantha s-a născut în Casa Păzitorilor, o familie însărcinată cu străjuirea Labirintului de care nu știe nimic mai mult decât că ușa de piatră a acestuia nu trebuie deschisă niciodată. Dar, după moartea prematură a fratelui...
Pentru că, după aproape doi ani de când am conturat lumea magică din seria asta, nici măcar eu nu am reușit să rețin anumite cuvinte create de mine, o să las aici câteva definiții și explicații, să fie tuturor mai ușor:
》Melaki – persoane născute cu abilitatea de a manipula elementele naturii (numite cele șase daruri), care la rândul lor sunt de mai multe feluri:
• wodski – manipulează apa și se pot folosi de ea să vindece răni (numiți și lekarzi)
• vadki – manipulează aerul
• ziemski – manipulează pământul
• ogienski – manipulează focul
mai există încă două daruri rare:
• noc'mora sau visători – au abilitatea de a vedea trecutul, viitorul și prezentul în vise; unii dintre ei au o conexiune puternică cu lumea cealaltă și pot să vorbească sau să vadă spiritele celor morți.
• mysliaki – ei poartă darul minții, au capacitatea de a simți emoțiile sau intențiile oamenilor, iar unii dintre ei pot citi gânduri.
P.S: pentru că denumirile sunt destul de complicate, de obicei folosesc doar melaki.
》Cerus – numele continentului
》orivki – fruct care se aseamănă cu nectarinele, având culoare gălbuie, semințe ca ale strugurilor și gust dulce-acrișor
》 ferazină – otravă care poate opri abilitățile melakilor și ale altor ființe magice
》Alensai – sărbătoare a Ținutului celor Bântuiți, care ține 13 zile. În această perioadă, oamenii chefuiesc la anumite reședințe cât timp așteaptă apariția soarelui pe cer, care vine însoțit de o ploaie de stele.
Ținutul celor Bântuiți este un regat care nu are un nume propriu-zis. Este împărțit în Teritoriul Caselor și Teritoriul Conacelor, separate de o prăpastie – Prăpastia fără Fund. În Teritoriul Conacelor trăiesc cei mai înstăriți, în timp ce în Teritoriul Caselor trăiesc cei mai săraci. În acest regat soarele apare doar de câteva ori pe an, dar asta nu înseamnă că este mereu întuneric, ci, să spunem mai degrabă, înnorat.
În Case (ex: Casa Melakilor, Casa Vrăjitorilor, Casa Pescarilor) cresc și se antrenează cei care se nasc cu anumite abilități specifice. După aceea, aceștia pot locui oriunde își doresc, chiar și în Teritoriul Conacelor.
Oamenii de aici nu au nume de familie, ci sunt strigați în funcție de reședința din care fac parte (ex: Melantha din Casa Păzitorilor, Vixra din Casa Vrăjitorilor).
Ținutul celor Bântuiți nu are o monedă proprie, ci doar galbeni, arginți etc., și nici o limbă proprie. De fapt, continentul (Cerus), aflându-se într-un moment în care regatele abia de și-au stabilit granițele, este dominat de prezența unei limbi comune. În alte cărți care au legătură cu această lume apare și noțiunea de limba veche – este, de fapt, limba comună de aici, care începe să se schimbe treptat între granițele regatelor, fiecare căpătând dialecte diferite, pronunții diferite, cuvinte diferite etc. Deși nu am creat un limbaj specific fiecărei țări în parte până acum, e bine de știut doar că nu se vorbește aceeași limbă în toate regatele, deși, peste ceva timp, vor căpăta o altă limbă comună (dar nu e cazul în cartea asta).
Ținutul celor Bântuiți e separat de restul continentului de un deșert de cenușă, numit Dunele de Cenușă, care nu poate fi traversat. Drept urmare, ca să călătorească în alte regate, oamenii au nevoie de ajutorul vrăjitoarelor, care deschid portaluri. Călătoria pe Marea Oaselor Rupte spre nordul continentului sau de-a lungul fluviilor/râurilor e imposibilă (așa cum se vede în hărțile de mai jos).
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Cum am spus, seria asta, din care face parte și Sub Aripa Diavolului și Regina Tăciunilor și a Mărgelelor, are la bază cultura și mitologia slavă, deci numele personajelor și alte denumiri vor suna a rusă, poloneză sau sârbă.
Majoritatea creaturilor care apar aici este reală, preluată din mitologia slavă (ex: domovoi, narecznice, baba Yaga, baba Cmentara, rusalkii – deși în română e rusalce). Trăsăturile lor sunt, în proporție de 90%, adevărate, și nu sunt inventate de mine.
În unele locuri s-ar putea să găsiți și influențe românești, ca de exemplu atunci când apar țigăncile sau când se face referire la strigoi. Sau când vor apărea anumite feluri de mâncare, elemente de arhitectură sau tradiții (cum ar fi pridvorul, pedeapsa cu statul pe coji de nucă, obiceiurile țărănești cu busuiocul sau focurile pentru alungarea duhurilor rele).
Sper că nu am uitat nimic important. O să actualizez secțiunea asta de informații cu timpul.
