catching feelings ↦ irwin

0.4 - 'întâlnirea'

Prietenilor mei nu le venea să creadă că am câștigat o întâlnire cu o fată ca Hayley.Sincer și eu încă încercam să cred ca asta e adevărat.

Am hotărât să ne întâlnim în fața cafenelei unde mergeam mereu,așa că,după ce eu și băieții am fost de acord că sunt gata,am plecat spre cafenea.M-am simțit oribil atunci când i-am zărit părul lung căzând peste rochia neagră pe care o purta.Am întârziat,dar speram că nu era acolo de mult timp.

"Hayley,scuze,îmi cer scuze." S-a întors imediat cum mi-a auzit vocea disperată.

A lasat cateva râsete să iasă de sub buzele ei strălucitoare,apoi mâna ei a ajuns pe bicepsul meu. "Ash,m-ai speriat din nou." A continuat să râdă,iar eu mă simțeam foarte jenant. "Nu-i nimic.Am ajuns aici acum 3 minute deci e ok."

"Chiar nu am vrut să te fac să aștepți,scuze." Mi-am cerut scuze din nou pentru că nu îmi doream să stric tot.

"Ash,ți-am spus,e ok.3 minute nu e mare scofală." M-a liniștit din nou,i-am oferit un zâmbet,iar eu am început să merg. "Unde mergem?"

Când am auzit acea întrebare,am înghețat și nu am știut cum să răspund.Am fost așa de ocupat să vorbesc cu băieții despre Hayley și întâlnire încât am uitat să găsesc o locație.

"Uhm...păi...uhm..." Mă bâlbâiam,încercând să găsesc un răspuns. "...uhm,am crezut că...știi tu...dacă tu ai propus întâlnirea,am crezut că ai ales și locația."

M-am simțit și mai oribil când a izbucnit în râs. "Ash ești așa de drăguț.Îmi pare rău să te dezamăgesc dar nu privesc asta ca pe o întâlnire.O văd ca un mijloc prin care ne putem cunoaște mai bine..." Deși tonul ei era blând,pentru mine a fost cel mai rece ton pe care l-am auzit.Dintr-o dată nu mai voiam să merg nicăieri.Voiam sa fug acasă și să stau închis în camera mea,plângându-mă băieților la telefon cât de ghinionist sunt.

"Ah,da,scuze.Nu știu de ce am numit-o așa,sunt de acord cu tine." Motivul pentru care am numit-o așa este Michael.Îmi spunea că sigur mă place dacă a propus să ieșim în oraș.Am avut încredere în el pentru că se pricepe,dar de data asta a eșuat.

"Am auzit că s-a deschis un bâlci în oraș,dar nu știu dacă ar fii o locație potrivită." Îmi doream să merg cu ea oriunde.Era stupid cum deja mi se părea cea mai frumoasă fată pe care am văzut-o.A fost mereu o fată peste limita mea.

"Cred că-" Am ridicat un deget,anunțând că vreau sa vorbesc,dar am fost oprit.

"Nah,cred că ar fii mai bine dacă am lua prânzul la un local micuț.Așa putem vorbi mai mult."

Nu am vrut să o contrazic,așa că am acceptat și m-am lăsat condus spre un loc unde puteam mânca prânzul.Pe drum am vorbit despre prietenii mei,cum că era bucuroasă că nu o să fie acolo și că vom avea parte de liniște.

Micul restaurant la care am ajuns deja mă fascinase.Am intrat și am căutat o masă împreună.

"Am 22.După ce se termină vacanța de vară,voi merge la facultate,dar încă nu știu la care am fost acceptată.Poate e aici,poate e pe partea cealaltă a țării sau a globului." Iubeam conversațiile noastre.Iubeam să vorbesc cu ea.

"Naw,eu sunt mai mic.Am 20 și nu vreau să merg la facultate.Nu prea cred că mi se potrivește." Am admis,jucându-mă cu paiul din milkshake-ul meu.

"Asta e drăguț."

Am aflat multe lucruri despre ea atunci.Singurul lucru pe care nu l-am aflat a fost motivul pentru care era supărată zilele trecute.Îmi doream așa mult să o ajut și să-i fiu alături,dar uram că ne-am cunoscut doar în urmă cu câteva zile.

+

oo salutt

am o idee de poveste cu Michael dar stiu ca nu o sa o citeasca nimeni si mi-e frica sa o postez pa