Capitolul 1

203 14 7
                                    

Rose

Suntem în camera de jocuri, Easton şi Reed stau rezemaţi de perete în timp ce eu şi gemeni stăm pe canapea

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Suntem în camera de jocuri, Easton şi Reed stau rezemaţi de perete în timp ce eu şi gemeni stăm pe canapea. Mă ridic şi încep să mă plimb de colo-colo.

- Deci, care este planul? Reed ? spun și mă uit spre fratele meu geamăn.

- În primul rând, Rose, poţi să te calmezi? îl privesc puțin și pot observa o urmă de enervare în vocea lui.

- Poate, pentru că, tata va aduce o dansatoare de streptez în casa noastră! O altă curvă care i-a intrat în pantaloni!

- Sau poate, din cauză că nu vei mai fi tu singura fată din casă, zice Eston cu amuzament.

Nici nu îl ascult. Nu este adevărat ce spune. Și nu înțeleg de ce mă stresez, voi mai sta în casă asta doar un an, apoi voi pleca, dar la noi în casă nu este adăpost pentru săraci.

- Da, tu te gândeşti doar la tine! Asta este ceva perfect normal!spune Reed.

Mă opresc în faţa lui şi îl ţintuiesc cu privirea. Știe că sunt destul de nervoasă, iar el nu mă ajută deloc, ba din contră mă face mult mai nervoasă.

- Ce vrei să spui? îl întreb fără să îmi mut privirea.

-- În timp ce mama era deprimată, tu te distrai.

Am rămas blocată. Lacrimile îmi încețoșează privirea, dar îmi ridic mâna şi îl pleznesc cât de tare pot.

- Tu nu ai nici un drept să spui asta! Și știi acest lucru! urlu la el.

Mă întorc şi mă uit rapid la feţele fraţilor mai, care mă privesc la rândul lor cu tristețe. Îl împing pe Eston care încerca să mă calmeze şi ies din cameră. Înainte să plec spre camera mea reușesc să aud o parte din conversația lor.

- Ce dracu, Reed? Nu ea este de vină, noi nu i-am spus nimic despre problemele mamei, urlă Est.

- Cine merge să o liniştească? se aude vocea fratelui meu mai mic Sebastian.

- Merg eu, zice Reed. Este vina mea.

Asta este tot ce aud, așa că ma grăbesc spre etaj. Urc
nenumăratele scări până ajung în aripa unde se află camerele noastre. Deschid ușa și o închid cu putere în urma mea. Este destul de întuneric în cameră așa că, aprind luminițele de deasupra patului și cele de pe peretele plin cu poze.

Mă așez în pat, poziționându-mă între pernele pufoase, și sprijinindu-mi capul de tăblia patului. Au trecut doar câteva minute până aud o bătaie în ușă.

- Rose, vrei să deschizi te rog uşa ?

- Ai de gând să mă jigneşti din nou ?

Mă ridic şi deschid uşa. În prag stă Reed cu un suc în mână şi un zâmbet dulce. Nu îi răspund cu același fericire, doar mă dau din calea lui facandu-i semn să intre.

El trece pe langă mine așezându-se pe pat. Mă aşez lângă el păstrând o distanță destul de evidentă pentru a-și da seama că sunt supărată. Trece puțin pâna când Reed îmi oferă paharul cu suc de portocale pe care îl ține în mâna, parcă fiind prins într-o transă. Eu îl iau și gust puțin din el, apoi îl pun pe noptieră și mă uit la Reed, așteptând să zică ceva.

- Îmi pare super rău pentru ce am spus, dar fata asta a dat toată casa cu susul în jos.

- Reed, nu da vina pe ea, ai avut dreptate, mă gândesc doar la mine.

El își pune mâna pe umărul meu privindu-ma în ochii. În lumina difuză a micilor beculețe ochii lui par de-a dreptul anormali de albaștri.

- Rose, nu este adevărat, și în plus fiecare din familia asta se gândește doar la el.

Mă uit în spatele meu și văd paharul de suc. Zâmbesc și îmi mut iar privirea asupra fratelui meu.

- Încă știi cum să mă faci să mă simt mai bine, spun schițând un zâmbet în colțul gurii.

El zâmbește și își trece mâna prin părul de culoare închisă, la fel ca a celorlalți, apoi privește paharul.

- Da, atunci când eram mici şi te loveai îţi aduceam un pahar de suc şi te înveseleam. Urmează o pauză, apoi el mă privește spășit. Rose, chair îmi pare rău pentru cea ce am zis jos, mă poți ierta ?

- Poate, dacă îmi aduci mai des suc, spun și râd.

Mă ia în braţe şi stăm aşa până cănd telefonul lui vibrează. Îl ridică şi citeşte mesajul. Îi pot observa maxilarul cum se încleștează, semn că este nervos. Se ridică din pat, aproape dărâmându-mă.

- Reed? Ce se întâmplă? îl întreb și vreau să mă ridic, dar el mă oprește cu un semn din mâna, care îmi spune să stau jos.

- A trimis tata un mesaj, a găsit-o pe fată. Au aterizat și trebuie să vină încurând. Pregăteşte-te! spune pe nerăsuflate înțelegând cu greu ce zice.

Nu apuc să spun ceva că Reed deja a ieşit din cameră, trântind cu putere ușa. Îmi închid ochii și mă arunc în pat.

Aud uşa de la intrare aşa că decid să mă ridic din pat. Am ales să port o rochie neagră simplă,cu doar câteva perle la mânecă, iar părul meu întunecat l-am lăsat liber pe spate.

Aud o bătaie în uşă şi mă îndrept să o deschid. În faţa mea stă Eston îmbrăcat într-un tricou negru şi blugi.

- Rochie? Mergi undeva? întreabă cu o sprânceană ridicată.

- Est, vreau ca fata acea să îi pară rău pentru că a călcat în această casă!

- Şi de aceea te-ai îmbrăcat în rochie?

- Voi, băieţi! spun exasperată şi îl împing din faţa mea.

Mergem până la balustradă şi ne sprijinim toţi de ea. Eu stau în mijloc, între Seb şi Est, iar Reed si Sawyer de o parte și alta a noastră
Ne uităm toţi la tata. Lângă el este o fată blondă, care este îmbrăcată la fel ca o vagaboandă. Are o pereche de blugii largi şi o jachetă, iar pe umăr îi atârnă o geantă. Doamne, pot citi teama pe chipul ei, și asta mă face să mă simt bine.

-Copii, veniţi să o cunoaşteţi pe musafira noastră.

Musafiră pe dracu, îmi spun în sinea mea, dar îmi dau seama că "musafiră " sună mult mai bine.

- Veniţi să o cunoaşteţi pe noua membră a familiei.

Am rămas uimită. Cum adică "noua membră a familiei"? Îi arunc repede o privire către Seb, care este la fel de luat prin surprindere.

- Reed! spune tata.

Nimeni nu se mişcă.

- Eston!

Alt nume, dar fără răspuns.

- Rosette!

Nu pot să cred că mi-a spus tot numele. Stie că urăsc asta. Îi arunc o privire plină de dispreţ.

- Sebastian!

Face cumva prezenţa ca la școală sau el chiar crede că noi o
să coborâm şi o să îi cântăm în strună.

- Sawyer.Coborâţi aici.Acum.

Îi zâmbesc fetei şi plec prima. Le pot auzi paşii fraţilor mei, dar nu mă întorc, doar merg până la camera mea şi dispar înăuntru.

Tocmai a fost detonată bomba, iar în scurt timp va ateriza chiar peste acest loc, distrugând totul. Ella, bine ai venit în palatul Royal, aici îți vei găsi sfârșitul, toți o fac, pâna la urmă.




The Royals Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum