ELFI

CAPITOLUL - 21 Creatura

Partea a opta

Un bărbat aduce repede un topor , cu putere loveşte în uşa ce se ţine , nu vrea să se rupă deloc . Olga apare la uşă aruncă cu tămâie prin crăpăturile din uşă . Tămîiea de cum ajunge în foc , explodează uşa . Cu toţi se apropie , văd cum Alvaro intră cu tot trupul său în foc . Oameni disperaţi îl strigă , însă Alvaro nu-i aude deloc .

Roza se apropie de oglindă încet , încet . Pune mâna pe oglindă iar , simte cum o arde pe mâna . Simte cum mâna dreaptă a ei arde dar trece prin oglindă ajunge în beci şi ea . Îl vede pe Alvaro că mai are puţin şi-l va atinge pe om .

- Alvaro , nu !strigă cu putere soţie lui . Alvaro se opreşte în loc se uită în jur să vadă cine îl strigă .

- Roza ce cauţi tu aici ? De cum ai intrat ?

- Prin oglindă . Focul . . .

- Ştiu mă arde , mă doare . Dar trebuie să mor . Trebuie să plătesc pentru păcatele mele !

- Te rog Alvaro , nu renunţa la mine ! Nu acum când am atâta nevoie de tine . Nu acum , te rog .se pune ea în genunchi cu lacrimi în ochi îl imploră să lupte pentru viaţa lui .

- Dacă nu o faci pentru mine , atunci măcar la fiul tău se te gândeşti .

- Fiul meu .spune cu voce calmă Alvaro .

- Da , fiul tău !strigă cu putere Roza .

Roza e prinsă de mână de Dana ce cu putere o trage în oglindă să ajungă în cameră . Roza luptă cu putere să se scape de prinsoarea Danei , dar nu poate . În secunda următoare ajunge în cameră . Alvaro stă liniştit şi priveşte cum focul îi mănîncă carnea de pe el , ca o lumânare ce se topeşte în focul de pe fitil . Un bărbat mai îndrăzneţ se apropie mai aproape de gaura becului . Ajuns chiar la marginea priveşte în jos , îl strigă pe Alvaro ce încă stă în loc fără să scoată niciun sunet . Focul de pe tavan ese la lumină , îi cuprinde pe bărbat şi-l trage în întuneric lumini create de focul iadului .

- Aj . . .bărbat acum fiind ars nu poate rosti un ultim strigăt de ajutor.  Cu toţi ce prezenţi asistă fără să poate face nimic . Au rămas cu toţi fără cuvinte , de cum s-a produs focul ? Cine la aprins ? Şi de ce ?

Întrebări ce nu-ş are răspuns deloc . Cel puţin pe moment.

Roza se ridică în picioare speriată , nu mai bagă în seamă că s-a rănit în tocul uşi . Are o rană superficială , însă îi curge sânge destul de mult . Dana priveşte cum Roza se încăpăţînează să între iar în oglindă . Ştie că nu o poate lasa să afle marele secret . Şi anume că omul mascat e chiar fiul cel va naşte pe nume Aron . Roza face paşi temători spre oglindă . În oglindă încă se poate vedea clar cum Alvaro se luptă cu subconştientul său , cei spune să-l nu-l atingă pe om . Însă o altă putere , o voce ce pare a fi raţiunea îi spune să facă contrariul . Să atingă să-l cunoască pe omul dincolo de mască .

Cei din curte privesc cum focul se propagă cu o putere de pereţi casei făcută din cărămidă roşie adusă din import . Deşi casa a fost construită de bunicul lui Alvaro acum 110 ani în urmă . Casa fiind mereu restaurată , arată ca şi nouă . Cu toţi se sperie atunci când din gaură ese o mâna numai schelet. Ce apare a fi o mână de bărbat . Cu ultemile puteri rosteşte un strigat de ajutor . Însă nimeni nu face niciun gest că ar vrea cumva să-l ajute pe omul în suferinţă . Din groapă mai scoate o mînă . Mîna ce e arsă doar o parte , degetele încă mai are carne pe ele . Mirosul e unul de nedescris . Mirosul de legume arse în combinaţie de carne umană arsă . Provoacă o stare de greaţă a celui aflat în apropiere.

Roza mai are puţin şi atinge iar oglinda , pare fericită că aşa ar putea ajunge la Alvaro , o atinge .

Cu multă greutate ese din groapă bărbatu ars , trupul său nu de mult musculos , încrezător ce intra singur după al său stăpân. Acum arată un om fără nicio bucată de pile , să-l protejeze de razele soarelui . Ce în plină amiază e cel mai puternic . Bărbatul strînge din dinţi , să nu urle de durerea provocată de foc . Olga face un pas în faţă , vede jos o pătură de bumbac albă . Îi acoperă trupul plin de răni .