CAPITOLUL 8 - Legămîntul

69 6 0
                                    

Regina Ana ajunge în palat e tot mai tristă , când priveşte în jurul ei vede totul schimbat însă nu-şi poate da seama la prima vedere , dar curând îşi va da seama că nu mai poate fi nimic la fel , nu fără Carol . Se închide în cameră pentru a fi singură , doar ea şi gândurile ei . Or cât ar încerca nu-şi poate imagina viaţa fără Carol , de cum a murit şi cine e vinovat pentru tot . Ce oare cauta Nero în acest regat ?

În mintea ei era o luptă continuă însă în zadar căci nu-şi putea da seama care e adevărul şi cine el are , se pune în pat şi începe să plângă de singurătate , de teamă dar mai ales de viitor , că nici ea nu ştie cum să-şi conducă poporul acum fără Carol . Acum se vede în postura când va trebui so ia de la capăt , dar acum că simte nu mai are pentru ce lupta şi în acel moment când mintea ei parcă a luato razna atunci simte o lovitură în burtă ce o trezeşte la realitate că are pentru ce lupta . Nu peste mult timp pe lume va veni copilu ei , ce va duce speranţa pentru poporul ei vor trece cu bine peste necaz provocat de Nero . Ana se pune în pat şi nu după mult timp somnul a venit şi în vis se trezeşte într-o lume nouă pentru ea . . .

Ana acum se vede pe un câmp plin de flori frumoase , în îndepărtare vede pe o altă fată puţin mai mare ca ea .

- Ana ai grijă să nu te îndepărtezi de mine prea mult , bine ?

- Da .

Ana ce se privea acum nu ştie-ea ce i se întâmplă cu ea de ce se visează copilă , de ce ?

Ana cu paşi ei mărunţi se îndreaptă spre fata ce a chemato însă privirea ei ce se uită în zare vede un fluture de o frumuseţe rară aşa că a plecat să-l prindă , cu mîinile ei micuţe ce au încercat să-l cuprindă pe fluture însă nu a putut şi îl pierde căci fluturele şe-a lua zborul şi în zare se pierde . Însă copila fiind tristă că nu a putut să-l prindă începe să fugă în speranţa că-l va prinde .

Ana încercă so oprească pe copilă însă nu poate , că copila ce a luato la fugă în urmărirea de fluture ce zboară din floare în floare şi în speranţa că-l va prinde şi se va juca cu el ore în şir . Ana realizează că e defapt într-o cameră întunecată şi că pe copilă o vede pe o fereastră , e surprinsă nu ştie ce se întîmplă . În cameră apare un ELF Nobil pe nume Marcus .

- Şti că pentru a te vedea , a trebuit să mă las ucis ?

- Ucis! Dar nici măcar nu te cunosc ?

- Acum nu , de asta te-am adus aici , pentru a cunoaşte adevărul !

- Adevăr ! Ce adevăr ?

- Adevărul de care tot te întrebi , cine eşti tu şi de cum ai deveni acum un elf ?

- Nu ştiu ce să spun îmi . . .

- Nu-ţi fie teamă că ori cum ai fi aflat până la urmă , tot ce aparţine de trecutul tău .

- Trecutul meu ! Asta chiar nu mai înţeleg nimic ! şi Ana se pune pe un scaun ce se afla în cameră şi căzând pe gânduri ce avea în trecutul ei de nu-şi putea aducea aminte .

Un cutremur puternic ce a început din senin , totul s-a schimbat şi animalele sălbatice au început să alerge dezordonate . Chiar şi fluturele simţind că ceva nu e în regulă s-a îndepărtat de sol zburînd aşa putu vedea cum copila începu să plângă de teamă căai acum se afla acum singură pe câmp şi nu ştie cum se va putea descurca acum fără sora ei şi începe so strige , însă strigătele ei disperate nu erau auzite de nimeni şi începu să alerge pe câmp . Ana alergând vede cum o copilă ce se joacă cu păpuşa ei veche şi murdară începe să cînte :

ELFIUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum