Gloante oarbe // EDITARE

Capitolul 9

Capitolul 9

-"Vreau sa-ti dovedesc ca acel vis poate deveni realitate!" spune. ranjind.

Pentru un moment am ramas blocata, parca intrand intr-o transa. Nu auzeam, nu simteam, nu vedeam. E ca si cum lesinasem, dar nu. Eram in picioare in fata lui Damon. 

Acele cuvinte..M-au facut sa imi inchipui mii si mii de scenarii, dar realitatea va fi total diferita. Ma "trezesc" din starea mea de soc si il privesc pe Damon cu subinteles. Nu cred ca vorbeste serios.

-"Damon, tu nici nu sti ce vrei! Ieri mai aveai putin si ma omorai, iar azi imi "indeplinesti" visul!" ii spun taios, mimand niste ghilimele pentru cuvantul "indeplinesti".

-"Dar tu sti ce vrei?" intreaba amuzat, ridicand o spranceana.

-"Nu, nu stiu ce vreau." spun, stiind ca era purul adevar.

-"Pai, asta nu e adevarat." spune, apropiindu-se de mine, afisand un zambet incredibil de frumos.

Oare e chiar asa? Adica niciunul dintre noi nu stim ce vrem, dar el stie ce vreau eu? Stiu, cam incurcata situatia, dar din punctul meu de vedere, e totul in ceata. Dar...Eu chiar nu stiu ce vreau. De cand cu Damon, am devenit la fel ca el. O criminala bipolara. Si doar la acest gand, o lacrima se scurge pe obrazul meu. Mi-am facut mama de rusine. 

Inainte vroiam doar afectiune si incredere din partea tatei. O cariera de succes cu care sa ma mandresc si poate intr-un viitor apropiat, o familie frumoasa si fericita. Insa acum nu stiu daca imi mai doresc asta. Tata nu mai e alaturi de mine si nici nu o sa-l mai vad vreodata. Cariera s-a dus pe apa sambetei, deoarece acum sunt o prizoniera in casa unui criminal, iar familia...Cu cine sa-mi intemeiez o familie? Cu un bipolar, care daca se enerveaza e in stare sa ma ucida si pe mine si chiar si pe proprii lui copii -in cazul in care ar avea- ? Totusi cred ca e timpul sa aflu care mi-e destinul, deci Damon sa vedem cat de bine sti ce vreau.

-"Deci Damon...Spune-mi! Mai exact ce vreau eu?" intreb usor, privindu-l cu o fata nevinovata, dar totodata indiferenta si nerabdatoare. O combinatie cam ciudata, dar exact asta simteam.

-"Tu vrei ce vrea toata lumea..."sopteste usor cu o voce ragusita si al naibii de sexii.

Se apropie de mine tot mai mult, eu dandu-ma in spate, pana simt peretele in spatele meu. Isi propteste mainile de o parte si de alta a capului meu, presandu-si corpul fierbinte peste al meu. 

-"Tu vrei o iubire care sa te consume!" continua cu aceeasi voce, dar acum, fiind mai aproape, incat te facea sa te uzi in doar o secunda.

Acestea fiind spuse, isi plimba mana dreapta de-a lungul piciorului meu, urcand pana la abdomen. Isi strecoara o mana sub tricoul meu, ridicandu-l si dandu-l peste cap. Raman in sutien, insa nu il impresioneaza prea mult, dandu-mi de inteles ca nu e prima oara cand vede asta. Isi preseaza buzele peste ale mele, amandoi incepand un razboi din care el pare a iesi victorios. Se desprinde din sarut, respirand greu, la fel ca mine.

-"Tu vrei pasiune!" continua, in timp ce respiratia lui se combina cu a mea. 

In secunda urmatoare ma trezesc trantita de celalalt perete, arcuindu-mi spatele din cauza impactului. Ma tinea cu o mana de talie, iar cu cealalta se sprijinea de perete in timp ce ma saruta pe buze, pe maxilar si mai apoi pe gat, lasand in unele locuri urme din cauza muscaturilor. Abia puteam realiza ceea ce se intampla, insa senzatiile pe care mi le oferea, imi ocupau intreg corpul. Mana mea se plimba pe spatele lui pana ajunsesem la marginea tricoului. Il ridic in sus, iar el se indeparteaza putin, dandu-si-l peste cap. Imi ataca din nou gatul, de data aceasta mult mai pasional, eu plimbandu-mi ambele maini pe abdomenul lui perfect sculptat.