SAVE ME KOOKV

NOUĂ

POV TAEHYUNG

— Jungkook...– îl împing ușor de pe mine

Cum am ajuns așa ?

Eu știam că el mă urăște și mai ales in liceu, in locul in care ne aflam  in momentul asta

Curioși de ce să întâmplat de am ajuns cu un jungkook ce imi devora gatul ?

Pai....

Sâmbătă și duminică au trecut ca vântul cu câteva întâmplări pe ici-colo dar au trecut

Acum eram in camera mea ( a lui jungkook) mă schimbam pentru a mă duce la liceu, o să mă îmbrac cu ceva simplu ca de obicei uniforma școlară ce este extrem de urâtă . M-aș duce la școală și cu pungi în cap că tot nu m-ar interesa doar mă duc să învăț nu sa fac parada modei așa-i?

Ușa se deschide exact în momentul în care îmi puneam teniși

Jungkook intra in camera
Și mă privește de parcă ar vrea să mă mănânce cu proprii lui ochii

— dacă vrei să mergi în mașină mea te schimbi.– îmi spune serios

Stai mașină?

Mașina lui?

Oh păpușă ți-am spus că te voi avea hihihihihihihihihih

Acum nu mă credeți nebun pentru că filtram cu mașina dușmanului meu nu? Adică cine nu o face?
Eu unul o fac mereu

— merg cu tine? – fac fata de pisica curioasa

— nu așa – spune dur

— dar ce au hainele mele ? Sunt normale –  îmi încrucișez brațele la piept pentru a fi pregătit pentru atac

— normale? Din ce epoca vi copile? Îmbrăcate cu ceva "la moda" care sa nu fie o uniformă școlară  – își ridică o sprânceană

Încrezutul dracu

Gândesc dar nu o spun nici mort, vreau cu orice preț să merg in mașina lui

— nu am ceva "la moda" – îi răspund

— stai sa vad– se îndreaptă spre dulapul in care mi-am pus temporal hainele – doar atât ai? – privește hainele cu disgust

— este tot ce am din afară de...– îmi întrerup fraza când îl aud șopotind
Parcă o pereche ca ăștia avea și bunicul meu nu,nu a lui erau mai frumoși 
Șoptea privind o pereche de pantaloni

— în afară de ce? – mă întreabă încă privind oripilat acei pantaloni

— am niste haine "la moda" pe care mi le-a dăruit unchiul meu, dar mama le tine pentru mine chiar daca nu vreau sa le port, mereu le are. – zic rapid, acum el mă privea

— ți-am cerut haine nu explicați – îmi spune serios

Pe bune jeon,pe bune? Ieri erai mai duce decât pasta de dinți și acum te comporți așa?

Nu e o comparație prea buna pentru că pasta nu este dulce, sau da? Depinde

Fara să îi zic ceva m-am dus la mama

Bat ușor la ușă dar decid după ceva timp sa intru pe propriul meu cont când nimeni nu mi-a răspuns

Intru și în pat o văd pe mama întinsă pe tot spațiul saltelei

Așa doarme de când
o știu

Că orice copil bun m-am dus la ea sa o trezesc

— mamă...trezește – nimic,nu se trezește – mama unde sun hainele de la unchiul meu? mamă! – a sărit din pat imediat.