34

1.5K 62 26
                                    

Autor pov
 
   -Auzi?
   -De când mă ştiu,de ce?Spune în glumă Yuta
   -Ha ha ha!Am uitat cât de amuzant poți fi..Mark şi-a dat ochii peste cap şi şi-a pus mâinile în sân
   -Scuze..ce voiai să spui?
   -Încă nu pot crede ce tocmai s-a întâmplat..
    -Indiferenrt de situație eu mereu voi fi lângă tine să ştii.Sincer nici mie nu-mi vine a crede şi îmi pare rău pentru mama ta.Ea este o femeie foarte bună şi iubitoare.
   -Îți mulțumesc iubire.Mark îl sărută scurt pe buze în mijlocul trotuarului
   -Ştii,ai vrea să mergem să vedem un film sau să mergem la un restaurant?
   -Umm,prima dată mergem în oraş să luăm masa,ne întoarcem la mine să o ajut pe mama că azi iar pleacă nu ştiu unde cu munca încă 2 zile şi după ce pleacă,ne punem la mine în cameră şi ne uităm la un film.Ce zici?
   -Sună bine.Dar la cât pleacă mama ta?
   -Pe la 5 seara..
   -Acum este 2 după-masa.Atunci hai să mergem!
   -Let's go!Strigă Mark fericit,câțiva oameni întorcându-se spre el.
   -Mai încet că bagi oamenii în mormânt!
   -Scuze..M-a luat valul..
  -Ce să mă fac eu cu tine?Yuta îl sărută scurt pe obraz Mark roşind instant.
   Mark şi Yuta s-au prins de mâini în ciuda faptului că erau în public.Nu le era frică să arate cine sunt ei sau pe cine iubesc.
   -Şi la care restaurant vrei să mergem?
   -Păi dragul meu Yuta,mergem la acel restaurant la care obişnuiam să mergem când chiulam sau când ne dădeau drumul mai devreme.
   -Ai fi bun de prof de română să mor eu de nu.
   -Oh,de de?
   -Pentru că în loc să zici simplu "locul nostru obişnuit",tu ai ales să o lungeşti.Spune Yuta uşor râzând
   -Asta ar  trebuii să fie un compliment sau o jignire?
   -Având în vedere că tu eşti genul de persoană căreia îi place literatura,cărțile şi te descurci de minune la compuneri şi povestiri aste este un compliment.Mark nu zice nimic,a roşit la cuvintele  iubitului său,deşi este un simplu compliment.
   -Eu...mulțumesc..
   -Parcă aş merge acum acasă cu tine ca să ne jucăm,dar mor de foame şi mama ta este acasă şi da..Mark roşi şi mai mult având în vedere că sunt în public şi oamenii le aud conversația,şi pentru că Yuta vorbeşte pe un ton care îți dă fiori prin tot corpul.
   -Da...şi..şi mie îmi este foame.Reuşeşte Mark să spună cu greu.Adevărul este că lui Mark asta îi va fi prima oară.La fel şi lui Yuta.
    Cei doi îşi continuă drumul până la restaurantul "lor".Aproximativ în jur de 20 de minute ajung la destinația propusă.Ei intră şi se aşează la singura masă liberă de acolo.În spatele lor se afla un cuplu format dintr-un băiat şi o fată.Se aşează la masă şi se uită peste meniu,de parcă nu ar ştii meniul ca pe un cântec.
  -Bună ziua!Ce ați dori să comandați?Întreabă un chelner,are în jur de 19-20 de ani.Aproximativ 1,85,ochii negrii şi tenul puțin închis la culoare.
   -Eu aş vrea o porție de creveți cu sos şi un pahar cu cu suc de mere.Chelnerul notează într-un carnețel comanda lui Mark după care se uită spre Yuta.
    -Eu aş vrea o porție de sushi,o felie de prăjitură cu ciocolată şi un Coca Cola.Chelnerul termină de notat şi comanda lui Yuta apoi pleacă de la masa lor.

Chelner pov

   Of,băiatul acela cu păr roz arată absolut perfect.Poate că acel băiat este doar un prieten de-al lui..
  Ca să vă lămuresc mă numesc Kao Merako,am 18 ani şi lucrez aici de 3 zile.Am terminat liceul şi n-am de gând să dau la facultate.Am ochii verde deschis,părul vişiniu,am 1.78 şi sunt o fire îndrăzneață şi curajoasă.Am aflat de orientarea mea încă din clasa a 9-a atunci când m-am îndrăgostit de profu' de română care avea 23 de ani.El,normal nu avea aceeaşi orientare ca şi mine ba din contră are o iubită frumoasă.

   Acest restaurant plăteşte destul de bine încât mă pot întreține,stau într-un apartament nu departe de locul ăsta şi ce bani plătesc pe toate cele necesare,mereu am o sumă de bani pusă deoparte dacă vreau să-mi cumpăr ceva,să ies sau în caz de u...

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

   Acest restaurant plăteşte destul de bine încât mă pot întreține,stau într-un apartament nu departe de locul ăsta şi ce bani plătesc pe toate cele necesare,mereu am o sumă de bani pusă deoparte dacă vreau să-mi cumpăr ceva,să ies sau în caz de urgențe.Părinții mei când au aflat de orienyarea mea au fost cu totul dezamăgiți de mine şi m-au tratat indiferent până m-am săturat de ei şi am plecat din casa aceea blestemată.
   -Kao!Kao!Când aud vocea colegului meu mă trezesc din visare şi mă întorc spre el.
   -Hm?
   -Ți-am luat notița din caiet şi este gata să duci comanda la masa potrivită!
   -Oh,mulțumesc mult!
   -Da,da..Acum du-te!Nu am mai spus nimic şi colegul s-a întors cu spatele la mine.Eu mi-am scris repede numărul de telefon şi încă ceva pe o foaie din carnetul meu şi am pus-o sub farfuria băiatului cu păr gri.Am mers înapoi la masa lor şi le-am pus comanda pe masă şi am plecat de acolo.

Mark pov

   -Iubire?
   -Ce s-a întâmplat?mă întreabă Yuta care deja bagă în el ca spartul.Se pare că el nu a observat acel bilet însă eu da,şi nu îmi convine ca cineva să se dea la iubitul meu!
   -Stai o clipă.
   -Ce s-a întâmplat?Se vede îngrijorarea de pe fața lui.Dar sper ca să nu înțeleagă ceva greşit dar eu nu las pe nimeni să se atingă de ce este al meu asta să fie clar!

Yuta pov
 
  Se pare că şi Mark a  observat acel bilțel,dar nu îi dau nicio importanță acelui bilețel.Se poate citi de la o poştă fața geloasă şi nervoasă a lui Mark.Sunt curios ce va face în  continuare.
   Mark vine spre mine îmi ridică puțin farfuria şi ia bilețelul.Îl citeşte aşa încât numai noi să auzim şi pe bilet scrie aşa:
 
"**********(numărul meu).Aş vrea să ne putem cunoaşte mai bine,pari foarte  interesant.Dacă vei vrea să ne vedem sună-mă ori când"

   Nu cred că tipul ăsta ştie că eu am doar 14 ani dar mult îmi pasă mie de el.Mark strânge în pumn acel bilet.
    -Chelner!Strigă Mark şi vine iar acel băiat
   -Ce ați dori?Se vede scârba cu care vorbeşte cu el
  -Eu aş vrea încă un pahar de suc de mere.IUBIRE,tu mai vrei ceva?Pune accent pe "iubire"şi băiatul se strâmbă la el apoi se uită la mine.
   -Nu mulțumesc iubire sunt bine.Îmi încolăcesc dejetele cu ale lui,băiatul se uită cu scârbă la Mark care pare să savureze acest moment.
    -Oh,da şi dacă te rog să arunci hârtia asta pentru că iubitul meu nu are nevoie de asta.Mulțumesc!Băiatul spune o înjurătură printre dinți şi pleacă.
   -De ce râzi?Mă întreabă Mark
   -Tu l-ai văzut ce mutră a băgat când mi-ai zis "iubire" şi când i-ai dat biletul înapoi?
    -Nu regret nimic.
    -Nici eu.
  După ce am mâncat am plecat spre casa lui.
______________________
Guys,ce părere aveți până acum despre carte?
  

Colegul De BancăUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum