M-am trezit plictisita si cu moralul la pamant,gandidu-ma ca in curand poate nu voi mai fi aici din lipsa banilor. Parintii mei au hotarat sa imi iau viata in maini si sa ma descurc singura din motivul ca :'' Vei realiza ce nerespectuasa ai fost cu noi care cheltuiam asa multi bani pe tine!".Pf,banii astia. Nu am gasit nicio slujba. La cafenea nu au vrut sa ma angajeze caci sunt studenta,iar la club nu am vrut sa lucrez.
M-am imbracat cat mai comod cu niste blugi nu foarte mulati si un hanorac gri. Mi-am prins parul intr-un coc dezordonat. M-am incaltat cu tenesii mei negri si am plecat din camera de facultate in parc,dar nu inainte sa imi iau o carte pe care sa o citesc.
Ajung si ma duc pe o banca si ma uit la peisaj. Afara sunt destul de putini oameni,avand in vedere ca e dimineata. Imi deschid telefonul si vad ca este zece. Imi scot cartea si incep sa citesc litera cu litera,cuvant cu cuvant si simt cum de-abia astept sa ajung la urmatoarea pagina. In plus,atmosfera de aici este minunata.
Deodata,simt cu ceva imi atinge genunchii. Imi pun cartea in geanta si vad o fetița,de vreo 4-5 ani,zambindu-mi.
-Hei,micuțo! Spun,zambindu-i la randul meu.
-Buna. Vlei sa ne jucam? Te log? Ma intreaba,neputand pronunta litera ,,r". Suna atat de adorabil.
-Desigur. Dar unde e mami? Spun luand-o pe banca,langa mine.
Ea nu apuca sa imi spuna nimic,caci o femeie mai in varsta ajunge in dreptul nostru si observ ca a fugit pana aici.
-Aici erai,Hope. Te-am cautat peste tot,pacoste. Spune,chicotind.
-Scuze,Amy. Zice fetita al carei nume am inteles ca este Hope. E un nume special:speranta.
-Nu mi-o prezinti pe prietena ta,Hope?
-Ba da,Amy,ea este... prietena mea... spune,dar se opreste,nestiindu-mi numele.
-Claire. Ii spun. Dar de ce nu i-a spus ,,mama"?
-Ea e Clail. Zice si incep sa rad. Clail,ea este Amy.
-Mama ta,nu? Intreb,confuza.
-Eu nu am o mami,spune ea trista si brusc ma simt prost ca am intrebat-o.
-Hope,du-te sa te dai in leagan. Vin si eu imediat. Zice Amy si Hope alearga spre leagan.
-Stii... Ea este de la o casa de copii,iar eu sunt asistenta sociala acolo. Am gasit-o cand avea trei ani. Era pe strada si plangea. Am aflat mai tarziu ca parintii ei au fost victimele unui jaf armat si doar ea a reu sit sa scape. Am luat-o si pe ea o plac cel mai mult. Are ceva special. Spune si realizez ca pe fața mea se afla cateva lacrimi.
-E asa trist. Murmur si imi sterg lacrimile.
-Stiu... Iti plac copiii? Ma intreaba.
-Bineînteles. Ii ador! Spun sincera.
-Ai vrea sa ma ajuti si sa fii si tu o asistenta sociala,ca mine? Pentru ca oricum eu nu mai fac fata,sunt atatia copii de care sa am grija si sunt putine persoane angajate.
-Da! Cu siguranta! Dar eu nu pot lucra cu norma intreaga,sunt la facultate si nu am timp. As putea in week-end doar. Ma scuz eu.
-Este bine si asa. Haide cu noi ,,acasa".
-Ok. Spun si ma ridic de pe banca,mergand spre Hope care se dadea fericita in leagan.
-Hope! Am o veste. De acum voi lucra cu Amy. Spun,si chicotesc atunci cand fața i se lumineaza.
-Selios? Supel! Exclama ea fericita si imi sare in brate. O imbratisez apoi o las jos.
Mergem ceva timp apoi ajungem in fata unei cladiri mari,cu gradina frumoasa si cateva leagane si topogane destul de vechi.
Langa ele se afla niste flori ce animau tot peisajul.
-Hai sa vorbim cu directorul.
Am intrat in cladire fiind intampinata de o sufragerie mare vopsita intr-o culoare crem spalacit cu mici crapaturi in unele locuri. O fereastra mare ce lumina intreaga incapere cu scari lungi din marmura imi atrage atentia. Totul arata asa dragut.
Harry's Pov
-Da,vom intra in padure,ca politia sa nu ne prinda. Spune Liam,acum tot planul fiind complet terminat.
Insa eu nu ma pot concentra pe deplin,gandindu-ma la ce face Claire in acest moment. Oare e bine? Oare se gandeste si ea la mine? Bineinteles ca nu. Probabil ma uraste si ii dau toata dreptatea sa o faca Dar stiu ca am gresit alegand sa o ranesc... Poate ma va ierta. Poate nu... Sper insa sa o faca,caci o iubesc,indiferent ca suntem despartiti sau nu.
-Harry! Ma trezeste la realitate un tipat.
-Da,ce e? Intreb,nervos.
-Doamne... fata asta chiar ti-a pus capac,frate. Il aud pe Zayn mormaind.
-Nu e adevarat. Rostesc,cu dintii inclestati. Nu suport ca nimeni sa vorbeasca de Claire.
-Bine,bine. Sopteste el si isi da ochii peste cap.
Ma uit la Louis si il vad destul de tacut,ceea ce e ciudat pentru el. Eh...oricum nu il pot suporta deci nu imi pasa.
Maine dimineata va fi transportul. Imi e asa frica... Incepe numaratoarea inversa!
†***************************†
Hei lume... Am pus capitolul,foarte repede. Yay. Si e si lung. :) Mdeah... sa nu o mai lungesc,sper ca va place si nu ma injurati ca nu este transportul in capitolul azi.
★Intrebari★
1.Ce parere aveti de noua slujba a lui Claire? Mie mi se pare draguta. (Glumeam la scoala cu BrokenClaud sa o facem pe Claire căcănară :))))))) )
2. Va place capitolul?
Va iubesc si pe data viitoare! :*
CITEȘTI
Dark Soul - HarryStyles FanFiction | Evil's Domination
Фанфик,,- Mi-am vândut sufletul diavolului și oricât aș încerca să scap, nu pot, Claire! Sunt ținut în lanțuri în lumea aceea întunecată și lumina e de negăsit. Am nevoie de tine, iubito. Ajută-mă să scap, nu îmi mai doresc viața asta, pur și simplu m-am...
