Inceput

675 34 0
                                    

Ati fi crezut vreodată ca înafara lumii cu care suntem obisnuiti mai exista si alte lumi nevăzute? O astfel de lume e lumea mea ,ascunsa de ochii curiosilor , dar foarte aproape de ei. Locuim in orasul Detroit , in același loc cu ei,oamenii normali , dar atunci când vine vorba de a fi noi ,noi ...."creaturile " cum spun povestile orasului suntem foarte stricti.

Părinții părinților noștri s-au luptat sa ocupe terenul....odata eram doar noi lupii,dar intr-o zi totul s-a schimbat.Am devenit lupoaice si lupi,iar acum fiecare dintre noi se lupta pentru a fura teritoriul celuilalt. Suntem din ce in ce mai putini ,dar încă suntem noi.

. ¥

- Trezeste-te! Trezeste-te,Katherine!

-Nu vreau. E încă dimineata.

- Trezeste-te,Katherine,e prima zi de scoală.

-Nu vreau sa merg. Vreau sa dorm.

-Trezeste-te sau o sa te fac eu sa te trezesti.

-Pe bune Ami...cate pime zile de scoală am avut pana acum. Totul e la fel in fiecare an.

-Acum nu e la fel...acum e ultima.

-Nu vin...sa îmi povestești cum a fost.spun eu vazand-o ca iese din camera si trecând înapoi in lumea viselor.

Ryan Gosling....pătrățele....flori pentru mine?Si vaza? Stai nu ..ce faci..nu arunca cu apa in mine.

-Acum te trezesti.intreba Amy râzând si cu o vaza in mana.

-De ce ai facut asta? Îl visam pe Ryan Gosling gol si cu un buchet de flori in brate.

-Poftim apa pentru flori. Acum hai la școală!

-Bineee.spun eu mofturoasa si pentru ca stiam ca nu voi putea scăpa altfel de ea

O pereche de jeanși negri,un tricou negru , geaca de piele ,tenișii, si am iesit. Ami mă astepta in masina decapotabila primita de ziua ei de la lupoica alfa căreia i-am luat eu locul si mama ei.

- Spui ca îl visai pe Ryan Gosling ?intreaba Ami cu zâmbetul pe buze. Era gol sau...

-Ca de obicei.spun eu gândindu-mă la nenumăratele nopti in care Ryan apărea in visele mele dezbrăcat si cu cadouri gata sa îmi faca mie pe plac.

-Kathy nu crezi ca ar fi mai bine sa iti cauti un iubit? Serios draga mea ,daca continui sa visezi barbati dezbracati o sa ajungi in depresie.

-Si ce vrei sa fac? Sa mă asez in fata liceului si sa fac un casting pentru "iubitul lui Katherine"?

- Ohh,dar nu trebuie sa faci tu asta,pot sa o fac eu.spune râzând

-Atunci astept sa vad finalul.spun furioasă si incetand sa mai vorbesc.

Drumul spre liceu trece prin " pădurea noastră" ,pădurea in care noi ,lupoicele petreceam fiecare vara si fiecare noapte cu luna plina. Tot aici am avut si cele mai grele momente ,fiecare noaptea când mama a murit si noptile in care eram singura si urlam de durere plangandu-mă lunii. O lacrima mi se scurge pe obraz si simt cum arde locul unde ,cândva,mama ma saruta înainte sa plec la scoală . Încă mie dor de ea.

- O ,haide Kathy...nu trebuie sa plângi acum dupa Ryan Gosling ..sunt sigura ca o sa îl visezi si la noapte.

- Da ..cu siguranță. Nici nu stiu de ce îmi mai fac griji.spun afisand un zâmbet pe buze.

Am ajuns. Totul era la fel ,la fel de patru ani ,clădirea veche posomorâtă ,parcarea mare din fata liceului si toti studenții stand in grupuri lângă mașinile lor.

-Haide!mă striga Ami văzând ca ma apuca nostalgia. Si eu care credeam ca nu iti plece prima zi de scoală.

-Vin acum.spun stând cu spatele la ea si admirand priveliștea.

Stăteam privind totul si incercam sa păstrez in minte peisajul asa cum este si cum va fi mereu pentru ca aceasta era ultima mea primă zi de școală.

M-am întors vrând să îmi ajund din urma prietena si atunci l-am văzut. Era "El" cel care îmi vizita visele...înafara de Ryan Gosling...era băiatul visurilor mele stând cu privirea spre soare la fel ca un model de pe coperta unei reviste .

-Bună.zise uitandu-se cu ochii lui albastri la mine si in acel moment mi-am amintit ca tot ce era atrăgător la fata mea erau cearcanele uriase din jurul ochilor

Exact astăzi mi-am ales sa-mi afisez "frumusețea interioară" caci la exterior nu avea niminc de vazut. Eram o fata obisnuita cu parul rosu închis, ochii verzi si un corp normal.

-Bună.

-Poti sa mă ajuti ,te rog ?....

. #

Multumesc celor care cititi povestea. Sper sa va placa si sa nu mă judecati pentru greselile gramaticale de oarece nu am răbdare sa le corectez pe toate. 😉😊

Lasă -mă să te iubesc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum