Prolog

1.1K 47 3
                                    

- Lasă-mă să te ajut.

-Nu am nimic. Sunt bine . Nu am nevoie de ajutor.

-Lasă-mă să te ajut.Stiu ca nu esti bine , vad asta in ochii tăi.

-Pe el Titan.

Câinele meu se transforma si sări spre el. Când se transforma era mai mare decât o masina SUV.

Priveam cum El pierdea in fata câinelui meu ....grijile dispăruseră. M-am întors din nou spre ei si dintr-o data El se transforma într-un lup urias. Isi înfige coltii in blana neagra a lui Titan ,iar el se prăbușește slăbit.

Încep sa fug....sa fug de el . Îmi e frica. Simt cum lupoaica din mine se teme de el , lupul urias argintiu.

Îmi las corpul greu sa cada la baza unui copac bătrân. Nu se aude nimic în jur , dar dintr-o data el apare in fata mea. Ochii albastri mă privesc plini de milă.

- Lasă-mă sa te ajut. Te rog!

-Nu îmi vei face rau?întreb eu cu lacrimi curgandu-mi pe obraji.

-NU.spuse el hotărât.

Se aseza lângă mine .

-Niciodată nu iti voi face rau.

Lasă -mă să te iubesc!Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum