Sufletu-mi-e-nchis într-un sicriu de ceară
Cu sigiliu de plumb, legat cu lanț și sfoară
Aruncat în iarnă..răpit incă din vară..
Ce mai e și iubirea? Că ea ca și timpul... zboară
În iarna grea, aruncat în omăt rece mă înnec
Cu sufletul aud lupii bătrâni cum trec..
În căutare de o ultimă pradă înainte a se stinge
O lupoaică îmi apucă sufletul și mi-l pătează de sânge
Îți simt mușcătura, tu, lupoaică haină
Cu ochii tăi superbi si blana ta cea fină
Ma sorbi de energie, din priviri si urlete
Ma seci de sentimente numai prin cuvinte
Și în noaptea grea ce vine..tu ai ramas cu mine
Dar pe timp de zi te-ai dus cu ale tale feline
Și din nou am rămas singur, sufletul se stinge
Eu nu mai văd nimic, mi-e cald..dar peste suflet? Ninge..
CITEȘTI
Scrierile unui nebun
PoesíaPoezia pentru mine nu e doar o pasiune. E mai mult un mod de a ma descarca, un fel de a mi striga frustrarile. Asta o sa fie primul meu volum de poezie si posibil singurul
