Adevărata dragoste

Capitolul 7

    Doar puțină lumină pătrundea în cameră prin draperiile pe care am avut grijă să le trag azi dimineață când am mers la somn. Cred că era în jur de 5:00 a.m.
    Simțeam o atingere caldă pe una din coapsele descoperite de cearșaf. În timpul somnului tricoul mi s-a ridicat și atingerea urca din când în când și spre fundul meu acoperit de o lenjerie minusculă. Am rânjit, insesizabil, căci eram cu capul în pernă și m-am întins somnoroasă sub mâna mare și fină care se plimba de sus în jos pe pielea mea.
Mă bucuram atât de mult că nu mai e supărat și am decis că e timpul să mă ridic și să-l sărut de bună dimineața. Sau bună ziua, depinde cât de mult am dormit.
     Era sa fac infarct când prin întunericul slab am văzut pe altcineva și nu pe Diego, așezat pe patul meu și cu mâna pe picioarele mele, plus alte zone.
     Am țipat și l-am lovit cu picioarele pe unde am apucat, dar nu mi-am dat seama - în agitația mea - că stăteam foarte aproape de marginea patului și în secunda doi după ce s-a ridicat din pat eu am făcut contact cu parchetul rece. Noroc că nu am dat cu capul de noptieră.

—Ești ok, sperioaso? mă întreabă amuzat peste măsură, întinzându-se prin pat să mă vadă pe jos pe partea cealaltă.

— Ce dracu cauți aici, Santiago?

M-am ridicat de jos, ca o vijelie, masându-mi piciorul în locul în care m-am lovit și el s-a așezat pe pat, scanându-mi de sus în jos corpul.

—Am venit cu Jorge după iubita lui plimbăreață. Chiar nu mă așteptam ca tu și Daniela să fiți acele prietene, însă mă bucur să te văd. Mai ales așa.

    Arată cu degetul spre mine, de sus în jos și am mârâit nervoasă; pe el pentru că a îndrăznit să intre în camera mea și pe Camila pentru că i-a dat adresa noastră și l-a lăsat să între peste mine.
M-am dus să-mi iau o pereche de pantaloni din dulap, căci mă simțeam prea dezbrăcată și obrajii îmi erau în flăcări pentru cum arătase probabil fundul meu în acei tanga. Ușa maronie mi-a fost trântită în față înainte să pot căuta cu privirea ceva de îmbrăcat. M-a întors către el apoi s-a lipit de mine, piciorul meu i-a atins fără să vreau gamba descoperită de pantalonii scurți.

—Dă-te la o parte sau o să iasă foarte urât pentru tine. Ai întrecut orice limită a bunului simț. Cum îndrăznești să intri în camera mea și să mă atingi?

—Nu părea că nu-ți place! rânji.

     Mi-am pus mâinile pe abdomenul lui ca să-l împing, dar era de neclintit, în plus tare ca piatra și foarte fierbinte pe sub tricoul alb pe care-l purta. Era puțin transaprent și îi evidenția sfârcurile. Am înghițit in sec când sub palme s-a conturat o linie în V.

—Asta pentru că eu credeam că e iubitul meu cel care mă atinge, nu un idiot! i-am spus răspicat. Dacă nu te dai de pe mine o să te lovesc și crede-mă că o să te doară.

   A pufnit superior și mi-a prins mâinile pe care le-a imobilizat pe lângă capul meu. M-a privit câteva secunde, iar rânjetul ștrengăresc s-a transformat într-un zâmbet simplu și a rupt legătura dintre noi, așezându-se în șezut pe pat. Acum puteam respira din nou.

— M-am gândit la ceea ce mi-ai spus aseară. Îmi cer scuze că te-am pus în situații care ți-ar fi putut afecta relația, sunt de acord să fim doar amici.

    Am ridicat sceptic dintr-o sprânceană, asta chiar era o surpriză. Nici urmă de rânjet, ton pervers și așa mai departe. Doar mă privea zâmbind amical, cu coatele pe genunchi și palmele unite în față.

— Îți accept scuzele. Acum ieși! Vreau să mă schimb.

    S-a ridicat și apoi s-a apropiat iar de mine, de data asta cu fața iar eu am făcut ochii mari șocată și am vrut să mă feresc, dar imediat i-am simțit buzele pe obraz și chicotul imprimat pe pielea mea. Nu-mi vine să cred că am crezut că o să mă sărute.

—Te așteptăm la bucătărie, amico. Pune ceva pe tine ca să nu uit că ai iubit și trebuie să te tratez cu respect.

    Am deschis gura ofticată și am luat o pernă de pe pat pe care am aruncat-o spre el, dar am nimerit ușa închisă.

    Dacă nu aveam iubit, ce se întâmpla?

   După ce am pus pe mine niște jeansi scurți și un tricou, mi-am prins părul într-un coc și am ieșit, verificând telefonul. Nici un apel, asta e bine. Având în vedere că era abia ora 10:30 a.m. și sâmbătă, Diego probabil dormea dus așa că nu i-am scris ca să nu-l trezesc. Oricum nu prea obișnuim să vorbim prin mesaje.
    Diverse râsete se auzeau din bucătăria noastră până în baie, unde mă aflam ca să-mi spal fața și dinții. 
    Santiago, Jorge - care o ținea în brațe pe Camila - și Dani erau în bucătărie savurând câte o cafea. Pe masă se afla un platou cu sendvișuri făcute cu ingredientele noastre din frigider.

—Bună dimineața! am spus acceptând cana cu cafea pe care Santiago mi-a întins-o și mi-a făcut cu ochiul.

    M-am rezemat de blatul de bucătărie lângă el, cele două scaune fiind ocupate de ceilalți. Din poala lui Jorge, Camila ridica din sprâncene spre mine. Dani dădu din cap somnoroasă și doar Jorge răspunse verbal salutului meu.

—Bună dimineața, Tere! spuse și am fost surprinsă că nu mi-a zis Teresa. Ne cerem scuze că am dat buzna peste voi, doar că s-a făcut 10:15, iar Camila nu mai venea și nici nu răspundea la telefon.

    Bruneta și-a dat ochii peste cap, nu îi plăcea să fie tratată ca pe o copilă care nu poate avea grijă de ea. Dar dacă nu ea le-a spus unde se află...

—De unde ați știut atunci unde o găsiți?

Jorge chicoti, alături de Santiago -aflat în dreapta mea. Mâinile cu care ne sprijineam de blat se aflau foarte aproape una de cealaltă.

—Noi studiem IT. Să localizezi un telefon nu este așa de greu dacă știi câteva șmecherii.

—Ca să vezi... am rostit.

—Și voi cum de nu vă fugăriți încă? ne întreabă Cami pe mine și Santiago.

    Ne-am privit în ochi câteva secunde, parcă schimbând niște replici despre ceva știut doar de noi doi, ceva intim. Ochii aceia albaștri ascundeau multe și parcă voiam să știu tot.

—Sau l-ai lovit cu ceva în cap deja, având în vedere că a dat buzna în camera ta? râse.

—Poftim?

—Diego...

🖤
Și Diego ăsta... când se găsește să apară, nu-i așa? 😂😂
Mi-ar plăcea să vă citesc părerile, dacă vreți și v-a plăcut acest capitol
Nu vreau să fiu rea, dar următorul capitol o să vină în momentul în care o să depuneți și voi un pic de efort, un picuț de tot în a face ceea ce vă rog frumos de fiecare dată la sfârșitul unui capitol, anume să vă dați complex cu părerea..
Mulțumesc enorm celor care au făcut-o și până acum.
🖤