Adevărata dragoste

Capitolul 11

      Pornisem laserele colorate și am transformat căsuța noastră de pe plajă într-un mini club. Deși nu purtam haine adecvate intrasem în film și am transformat sufrageria în ring de dans. M-am lăsat ghidată de mișcările lui Diego, care mă privea pătimaș în ochi intensificând și mai mult chinul meu. De parcă nu era de ajuns, Santiago îmi urmărea fiecare mișcare deși el dansa cu Jessica. Și Jessica arată într-un mare fel. Se unduia senzual pe lângă el și am mustit un pic a gelozie.

- Iubito, ești în regulă?

     Glasul lui m-a trezit din visare,  doar că nu știam răspunsul la întrebare. Sunt sau nu în regulă? De ce aș fi, sau de ce nu aș fi? Prea complicat.

- Desigur! am spus. De ce nu aș fi, iubitule?

- Ești puțin mai mult distantă.

     Mă ia și la mișto pe deasupra. Oricum viața în sine m-a luat la mișto în ultimele ore, acum că o face și iubitul meu mi se pare infim. Întotdeauna am fost corectă, așa cum m-au învățat părinții mei și cum am învățat pe propria piele că e bine să fii. Dar ce fac eu acum? Acum jumătate de oră m-am sărutat cu alt băiat pe acoperiș, iar acum dansez în brațele iubitului meu ca și cum nimic nu s-a întâmplat. Ce dracu e în neregulă cu mine?

- Dar mă rog, vorbise iar. O să plec la New York pentru câteva zile.

     Iar acum pleacă și mă lasă singură cu Santiago în preajma mea. Nu voi mai ieși din casă câteva zile doar ca să nu îl văd.

- De ce?

- Mama și tata trebuie să plece într-o călătorie de afaceri urgentă și trebuie să stea cineva cu muncitorii, știi că renovează.

     Mă trăsese deoparte, unde m-am așezat pe un scaun înalt. S-a poziționat între picioarele mele.

— Ok, iubitule. Când trebuie să pleci?

— Păi... se uită la ceas. Trebuie să prind avionul mâine dimineață devreme. Cam acum dacă vreau să prind câteva ore de somn.

    Deci mă lăsa singură încă de acum. Ceea ce înseamnă că trebuie să plec și eu dacă nu vreau sa rămân aici alături de știți voi cine. Nu știu de ce, dar prezența lui Diego aici mă aduce cu picioarele pe pământ și îl ține la distanță pe Santiago și farmecele lui. Deși chiar și așa îmi arunca ocheade și rânjete. Mă simțeam de-a dreptul cu musca pe căciulă pentru ce făcusem, chiar dacă fusese un sărut început dintr-o greșeală. Poate era mai bine să fi căzut de pe acoperiș. Acum eram la spital și îmi scoteam ochii ăia albaștri din cap cu vreun tratament special. Aceia care se uită iscoditor, de parcă posesorul ar vrea să mă dea de gol. Cum dracu nu observă Diego că altcineva mă privește? De altfel este extrem de gelos, chiar și atunci când nu este cazul.

— Ok, atunci îi zic Danielei să plecăm și noi.

   Chicoti.

— Cred că se distrează prea bine. Spuse și îmi făcu semn din cap spre ea.

    Chiar părea că se distrează de minune.  Era cocoțată pe un taburet și dansa cu băieți în jurul ei. De nu i-aș cunoaște firea jucăușă aș zice că arată ca o curvă. Îl evita pe Juan de parcă era un străin, ca și cum ar fi trecut peste. Numai eu știu cât am să îndur cand vom ajunge acasă  și cate șervețele îi voi întinde în fața unei comedii proaste.  Dar pentru asta sunt prietenii, nu-i așa?

— Ar trebui să rămân cu ea, să nu facă vreo prostie.

    Mai mare decât a mea.

— E în regulă, iubito, mai rămâi.  Ai grijă! 

    Se aplecase să mă sărute. Un sărut care a durat cam puțin, din cauza mea căci m-a derutat acel "ai grijă " de obicei era "ai grijă de tine ". Acum era cumva "ai grijă ce faci? " L-am privit cum pleacă și am dat afară tot aerul din mine într-un oftat.

— Ce faci aici ca toanta? Hai să dansăm.

    Capul creț al Camilei se întrezări ca un vârtej lângă mine. Apa sărată i-a dat un și mai mare volum părului, dându-i un aer sălbatic și senzual.
    Aproape că am căzut de pe scaun când m-a tras vijelios de mână spre ringul de dans improvizat. Am început să mă mișc pe ritmul muzicii, cu ochii închiși pentru ca măcar timp de câteva minute să îmi limpezesc mintea amețită. Dar nu am reușit.

    Două mâini s-au așezat pe talia mea, trăgându-mă spre un trup tare. Până să apuc a spune ceva, s-a aplecat spre urechea mea.

— Doar simte! mi-a șoptit.

    Știam cine este, nici unul din prietenii mei băieți nu m-au atins așa vreodată. Santiago își lua singur niște drepturi pe care eu nu i le-am dat. Era ispita perfectă. Mi-a spus să simt, și asta am făcut. Trupul meu a vrut asta. I-am lăsat mâinile să-mi alunece pe corp în timp ce dansam lipită de el. Mi-am adus aminte de Jessica și am dat tot ce am avut mai bun să mă mișc mai bine decât ea. Se pare că mă descurcam de vreme ce mi-a strâns șoldul și m-a izbit de centrul lui. Am înghițit în sec când i-am simțit bărbăția presată de fundul meu, rânjind mai apoi ca o pisică. M-am lăsat în jos, apoi m-am ridicat lent având grijă să ating în calea mea tot ce era de atins.  M-a întors cu forță cu fața la el, bagându-și un picior între ale mele și lăsându-mă mai în jos pe melodia care acum era mai ritmată. M-a îndemnat să mă mișc odată cu el și am simțit esența latino în mișcările sale.

— Dacă ți-aș spune că eu te-aș face cea mai fericită femeie din lume? Dacă ți-aș aduce luna de pe cer, ai accepta să-l lași?

     M-am topit ca ciocolata la soare când i-am auzit cuvintele rostite atât de aproape de urechea mea. Respirația lui pe gâtul meu aproape că m-a făcut să zic da și să-mi doresc să îi simt buzele pe pielea mea.
    Am vrut să-i zic ceva, dar nu acel "da" , bineînțeles, când două brațe i-au cuprins trupul prin spate și o voce mieroasă i s-a adresat într-un mod care m-a făcut să-mi dau seama cât de proastă sunt. Îi spusese....

— Aici erai, iubitule!

🤣🤣🤣Ups.
Dacă îmi rămâne mâncarea în gât azi știu cine m-a înjurat. 
Vă pup, gagici!
🤣🤣🤣
❤❤❤❤