Capitolul 10

137 21 10
                                    

Totul în jur s-a oprit. Briza oceanului nu-mi mai mângâia pielea, acum o făcea el. Mirosul de vară a fost înlocuit brutal cu mirosul lui bărbătesc, iar muzica nu se mai auzea peste bătăile inimii mele. Cu picioarele de o parte și de alta a trupului său întins ne aflam într-o poziție senzuală ce pentru o secundă m-a făcut să vreau mai mult de la Santiago.
Buzele sale moi s-au mișcat timid peste ale mele, tentat de situație și nu am putut să mă împotrivesc gurii mele care i-a primit doritoare limba jucăușă. Mâna sa mi-a mângâiat spatele urcând în părul meu încâlcit și încă puțin ud trăgându-mă mai aproape și intensificând mișcările în momentul în care a văzut că îi răspund.
Nu mai sărutasem niciodată un băiat la atât de puțin timp după ce l-am cunsocut. Nu-mi place ca Santiago îmi schimbă credințele în felul ăsta.
Mâinile mele se plimbau pe gâtul și umerii săi, de care începeam să mă îndrăgostesc deja. Le-am folosit ca să mă sprijin și să-mi ridic jumătate de trup de pe el. Purtam foarte puține haine și atingerile acestea nu puteau duce la ceva bun deși eu sunt foarte cerebrală. Ochii săi erau tulburi și plini de dorință, buzele întredeschise și roșiatice. Mi-am luat discret cantitatea de oxigen de care aveam nevoie și m-am tras mai în jos pe el, ca să nu ne mai presăm cele mai intime părți unele de altele.

- Iartă-mă, nu am putut să mă abțin.

Mi-a zâmbit jucăuș, totuși având puțină teamă în ochi. Oare se aștepta să-l plesnesc? Oare nu trebuia cumva să mă plesnesc pe mine?

- Stai liniștit, nu e vina ta ci a mea! m-am ridicat de pe el, având grijă de data asta pe unde calc.
Nu trebuia să ajung la asta cu tine în condițiile în care eu am un iubit și tu probabil ai o iubită. E împotriva principiilor mele. Îți mulțumesc că m-ai prins!

Îl lăsasem întins într-o poziție la care nu trebuia să mă gândesc prea mult, pentru sănătatea inimii mele. Ciufulit și confuz, s-a ridicat și a venit după mine, proptindu-se în fața mea.

- Nu e vina ta că te afli într-o relație care nu te mai face fericită, normal că m-ai încălecat.

—Cum? Ce? Cum adică să te încalec,dar ce ești tu? Cal?

—Armăsar, și nu am iubită, iar în privința iubitului tău, să stii că nu sunt gelos.

Și iată acel Santiago care îmi provoacă greață. M-a furnicat palma să-l plesnesc și asta am și făcut, de nervi pe situație, pe mine, pe tot. Trebuia să mă descarc și am ales mutra lui frumoasă pentru asta.
A clipit șocat și și-a strâns buzele apoi m-a privit, cu capul în partea în care îl întorsese palma mea.

- Cum îndrăznești să spui că te-am încălecar? M-ai salvat de la căzătura de pe acoperiș, idiotule, dar mai bine aș fi căzut. Tu m-ai sărutat primul pe mine și m-ai tras ca un obsedat mai aproape de tine.

Urcasem câteva octave.

- Nu mai rânji la mine Santiago sau jur că ți-o dau și pe dos!

Fără nici o introducere mi-a prins mijlocul și s-a aplecat atât de vijelios spre mine încât am crezut că vrea să-mi dea un cap în gură pentru palma de mai devreme. Dar nu asta se întâmplase.
Buzele sale s-au lipit pătimaș de ale mele și pentru o clipă m-am simțit ca într-o ceartă dintre doi îndrăgostiți. Știți voi, ca cele din filme în care era țipă la el și o sărută ca să tacă. Santiago însă nu de asta mă săruta ci pentru a-mi demonstra că și eu vreau să-l sărut pe el și că mai înainte doar am mâncat rahat. De data asta mi-am menținut buzele strânse și i-am dat mâna jos de pe talia mea, mai nervoasă decât prima dată.

- Ce e în neregulă cu tine?

- Crede-mă că nici eu nu știu.

S-a scărpinat amuzat în ceafă, flexându-și brațul intenționat. Mi-am dat ochii peste cap și am trecut pe lângă el.

- Nu te folosi de mine să-ți dai seama.

Am coborât treptele ce duceau în casă, fără Santiago în spatele meu. Gașca noastră se distra în toi jos. Cu toții eram prieteni de mici copii și chiar dacă unii dintre noi am pornit pe alte drumuri, de câte ori puteam reuneam grupul de nebuni. De data asta eram chiar mai mulți decât de obicei, căci unii și-au adus diferiți prieteni necunoscuți. Într-o parte se juca ping-pong, câteva fete își făceau unghiile, alții dansau, alții beau...
Într-un colț al camerei un mesaj de pe un tricou mi-a atras atenția în mod deosebit, acel "Savage" scris boldat cu alb pe un fundal negru cât și spatele cunoscut. Diego era aici, discutând se pare cu Daniela.
El dădea să plece, iar ea îl trăgea înapoi de braț și știu exact de ce făcea asta. Ea îi spusese lui Santiago unde sunt și încerca să-l oprească din a ne găsi împreună. M-am simțit brusc foarte incomod, ca în acele realityshow-uri proaste.

— Uite că a și apărut, nu trebuia să te stresezi. Vă las, porumbeilor!

    Diego s-a întors odată cu ea, lăsând la vedere niște ochi tulburi de alcool, ceea ce ar fi normal la o petrecere, dar de vreme ce Dani îl ținuse pe loc... Băuse înainte de a veni aici.

— Îmi rămâi datoare cu niște detalii picante și un tort din ăla care îmi place mie! îmi spusese când a trecut pe lângă mine și eu mi-am dat amuzată ochii peste cap.

—Teresa... începu iubitul meu și mi-am ridicat palma în semn de tăcere, făcându-i semn să mă urmeze.

Întocmai cum i-am dictat a venit după mine la masă, unde mi-am turnat un shot și l-am dat peste cap.

—Acum te ascult. Vrei și tu unul sau ți-a ajuns cât ai băut deja?

   Evitam să-l privesc în ochi, se comportase total aiurea și eram supărată. Atunci celălalt motiv al supărării mele s-a întrezărit la câțiva pași. Coborâse și mă privea fix în ochi, abia apoi îl observase pe Diego. Îmi pusese o mână pe talie și m-am răsucit după ea până i-am ajuns în brațe ca să-i distrag atenția și să nu observe schimbul de priviri dintre noi.
    
— Îmi pare rău pentru reacția mea, știu că te-am supărat foarte tare.

   Și-a frecat nasul peste al meu, zâmbind împăciuitor. Mi-am dat ochii peste cap, deși începusem și eu să zâmbesc. Atunci și-a lipit buzele peste ale mele într-un sărut fin, total diferit față de cel pe care l-am avut cu Santiago mai devreme și stomacul mi s-a strâns de vină.

— Te iert, dar nu vreau să se mai repete.




Știu,  știu că e scurt... Mă voi revanșa. Am avut foarte multă treabă de făcut,  curățenia de Paște 🙄 plus altele. Sper totuși că vă place măcar prima parte, m-am amuzat scriind 😂😂
Urmează niște surprize și încerc să le structurez cât de bine pot, abia aștept scriu tot ce-mi trece prin cap.
Vă rog mult să-mi lăsați o părere,  m-ar ajuta mult și m-am motiva enorm.
Vă pup!

Adevărata dragosteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum