Won't give up

Electricitate

A trecut o saptaman de cand ne-am mutat aici. Nu pot sa zic ca am trait cine stie ce experinte metamorfice in timpul asta.  Chestii obisnuite...fata noua, prezentari in fata clasei, rautaciosi, sfidatul ocazional al profesorilor(doar in cazul in care era absolut necesar), intarzieri(sportul meu preferat)....poate s-a intamplat cate ceva dar nimic din ce nu am mai experimentat inainte. Majoritatea timpului l-am petrecut cu Shay. E de treaba. Mama se poarta extrem de ciudat. Pleaca devreme la serviciu si vine tarziu. Nu ma lasa sa ies din casa dupa ce se intuneca si-mi tot spune sa nu deschid usa strainilor si prostii de-astea. Nu-i inteleg comportamentul. Se poarta mai ciudat ca niciodata. Senzatia constanta ca urmeaza sa se intample ceva nu-mi da pace. Ceva rau. Am cosmaruri dubioase cu tata pe care nu le inteleg, dar mereu uit ce s-a intamplat cand ma trezesc; eu fiind urmarita si tot felul de prostii cu monstri, in fine, aiureli. Nu cred ca are rost sa-mi bat capul, nu putem intelege ce se-ntampla in subconstientul nostru. 

E vineri. Ziua mea preferata, vine weekendul si pot sa ma izolez din nou linistita in casa cu o carte-n mana sau ascultand muzica...si ignorand comportamentul ciudat al mamei. Din cate am inteles, in seara aceasta vine la cina seful ei. Din nefericire sunt obligata sa particip, desi preferam sa ma ascund in pod cu sobolanii decat sa merg, dar poate asa aflu si eu ceva in legatura cu comportamentul ei. Presupun c-ar trebui totusi sa fac o impresie buna, dar nu-s foarte sociabila; asta e, macar atat sa fac si eu pentru mama.

***

Tocmai s-a terminat penultima ora. Inca una si m-am dus. Imi place la scoala, dar devine obositor dupa cateva ore si nevoia mea de a procrastina o intrece pe cea de a invata.

-Faye, buna.

-Buna Shayna. Care-i treaba?-o-ntreb nonsalanta pregatindu-ma sa ma-ndrept spre urmatoarea sala de curs.

-Pai....eu cu gasca chiulim ultima ora, vrei sa vii cu noi?-ma-ntreaba dracusorul din fata mea zambind.

Mi-am cantarit optiunile in minte. Sa stau sa ascult cum vorbeste profa de chimie si sa ma abtin cu greu sa nu adorm sau, si asta nu pentru ca nu mi-ar placea chimia, ci pentru ca are o voce foarte melodioasa care suna fix ca ceva ce ai asculta-nainte de culcare; sau...merg cu Shay nu se stie unde, sa facem nu se stie ce. Mi se spune des sa ma aventurez mai mult, sa-mi fac amintiri, ei bine, iata ca ocazia se arata. Cred ca nu e o decizie asa grea si imi permit o absenta.

-Sigur, ce se poate intampla. Unde mergem?

-O pai, e un bar dragut unde ne petrecem timpul cand n-avem chef de scoala la 5 strazi distanta. E super. Poti juca biliard, bowling, mini golf. Avem voie chiar sa luam bauturi alcoolice. Cunoastem proprietarul.

-Suna bine. Ma bag.-nu ma incanta ideea de alcool, eram un fan inrait al cafelei iar loialitatile mele erau bine stabilite. Dar sigur puteam face rost de un cappuccino. 

-Super!- Si cu asta m-am trezit trasa spre o masina pe care nu o mai vazusem pana atunci. Din nefericire eu inca nu am una. Nu ca m-ar lasa mama sa ies din casa ca sa si am nevoie.

In 10 minute am ajuns la barul nu prea bar de care-mi vorbea Shay. Locul era superb. Interiorul avea peretii rosii, un rosu inchis ca de trandafir. Mesele erau rotunde si elegante. Scaunele semanau cu niste tronuri mai mici de piele. Pe un perete era un dulap intreg de vinuri care mai de care mai pompoase si scumpe. La etaj aveau o terasa splendida cu mese de biliard, piste de bowling si niste fantani de ciocolata pe margini. Locul asta arata mai mult a hotel decat a bar, chiar daca nu avea camere. Toti s-au asezat la masa si in curand o chelnerita a venit sa ne ia comanda. Majoritatea au comandat bauturi alcoolice dar eu m-am multumit cu cafeaua mea. Aveam nevoie la baie asa ca am intrebat-o pe Shay unde e. Am urmat indicatile si am ajuns in baia regeasca. Totul parea de lux si inauntru mai era si o canapea. Cand am iesit din baie, care era langa o terasa imensa, am inceput sa admir peisajul. 

Dupa o privire ampla asupra acestuia ochii mei au cazut pe nimeni altul decat Harry. Juca bowling cu prietenii lui si trebuie sa recunosc, se pricepea. Ca si cum a simtit ca este privit s-a uitat direct la mine. Privirile ni s-au intersectat iar in coltul gurii lui s-a format un mic ranjet. Prin tot corpul am simtit un val de electricitate, alaturi de niste fiori pe sina spinarii care m-au surprins ingrozitor. Ingrozitor pentru ca ma speria ce puteau de fapt sa reprezinte, sa ajunga.  Se pare ca nici el nu ramasese indiferent in fata contactului, s-a incordat brusc dar s-a redresat rapid ca sa nu i se observe reactia. Mi-am ferit privirea, asta a fost ciudat, n-am mai simtit asa ceva. Acum chiar eram determinata sa stau departe de el. Ma speria. Interactiunea asta imi crease un sentiment neplacut. M-am dus inapoi la masa, mi-am platit comanda, i-am servit lui Shay un pretext pe care-s mai mult ca sigura ca nu l-a crezut, dar totusi n-a comentat, si mi-am facut incet drum spre casa. Eram destul de departe  dar nu ma deranja sa fac o plimbare, singurul lucru care ma ingrijora erau norii. Nu puteau prevestii decat o furtuna urata si nu eram sigura daca ajung acasa inainte sa ploua. Am preferat sa-mi asum riscul si am pornit. Nu strabatusem nici jumatate din drum ca incepuse sa ploua. Nu aveam unde sa ma adopostesc asa ca am continuat sa merg. Aveam un sentiment ciudat ca sunt urmarita, desi mereu il am. Incepea sa-mi fie frig deoarece eram uda si usor speriata fiindca auzeam pasi in urma mea insa de fiecare data cand ma intoarceam sa verific nu era nimeni. Oricum cine ar fi asa nebun sa se plimbe prin ploaia asta. Cand mama nu era acasa obisnuiam sa ies la plimbare, indiferent de vreme. Imi place ploaia, e linistita. Ca si cum ar plange cerul. Simteam ca-l am pe tata mai aproape, intr-un fel.

Pierduta in ganduri am ajuns acasa. Nu mai aveam chef de nimic. Nu inteleg cum de o singura privire poate sa-mi schimbe atat de mult starea de spirit. Prea obosita pentru altceva am decis sa fac un dus si dupa sa trag un pui de somn. Mai am ceva timp pana la cina cu seful mamei.
M-am trantit in pat si-am adormit imediat.

***

Capitol de umplutura, scuze, e necesar. :)