Anonymous love letter for her

Capitolul 3- Detentie cu surprize: I want to kiss you again!

   Trec pe langa el asigurandu-ma ca il lovesc cu parul peste fata.Acesta incepe sa chicoteasca , iar daca ar fi sa ghicesc as putea spune ca acum isi da ochii peste cap, dar cui ii pasa?I-au alte cateva decoratiuni si le lipesc pe geam.Atenta cum eram sa nu le asez stramb sau ceva,sincer nu am chef ca Mrs Matilda sa se crizeze,il vad pe unicul meu cel mai bun prieten Kyle pe o banca.Teoretic nu m-ar deranja, are si el o viata ,iar eu nu sunt centrul universului sau, dar nu era doar el.Ashley era de asemenea acolo.Brusc un sentiment de gelozie m-a cuprins.

   Bine...nu i-as spune gelozie, dar totusi ma deranjeaza.In ultimul timp petrec prea mult timp impreuna, iar eu raman cateodata pe alaturi.Ei stateau acolo vorbind, razand si ea nu era deloc sfioasa cand venea vorba sa il atinga.El parea chiar de acord cu felul in care ea isi plimba mainile prin parul lui.Asta, in situatii normale nu m-ar fi deranjat, dar in momentul in care l-a sarutat am simtit cum explodez.

-Hey,esti in regula?ma intreaba Chris ingrijorat.

-Da...doar .. trebuie sa iau  niste aer. spun si apoi  grabita parasesc incaperea.Aveam nevoie de aer curat...Da , de asta am nevoie.De aer curat si umpic de liniste...Continui sa merg  pana cand ajung in fata usi.Si acum ce?O sa ies afara si o sa dau de ei doi?Cum s-ar presupune ca o sa reactionez sau mai bine zis cum o sa actionez.

Sa fiu calma, clar nu se va intampla.Sa ma comport normal este total exclus.Mi-au ramas doua optiuni:Fie ies pe acea usa si vom vedea ce se va intampla, fie ma intorc in cabinet unde Miss Matilda sigur mă va certa ca am plecat.Daca a-ti fi in locul meu, presupun ca ati alege a doua varianta, nu?Asa credeam si eu.

Am facut stanga împrejur si am inceput sa ma misc lent cu capul plecat.Buclele mele blonde se revarsau pe fata si pentru un moment am simtit sentimentul de anxietate.Nu vreau sa il pierd pe Kyle.Nu o sa il pierd pe Kyle.El va fi mereu prietenul meu.Un prieten egocentrist, pesimist, incapatanat, dar totusi e cel mai bun prieten al meu.Suntem atat de diferiti, dar ne completam perfect.El tupeist, eu timida.El inalt, eu scunda.El curajos, eu fricoasa.Nu imi pot permite sa il pierd, nu accept asa ceva.

Cuprinsa de gandurile mele cu privire la Kyle nu am realizat cand m-am oprit.M-am sprijinit cu spatele de cel mai apropiat perete.Am alunecat incet pana ce am simtit gresia rece.Mi-am strans genuchii la piept si mi-am aplecat capul in fata.Simteam cum lacrimile se aduna in colturile ochilor si in cele din urma avea sa cedez.Tineam cu greu suspinetele sa nu iasa si imi muscam buza de jos cu putere.

Suntem cei mai buni prieteni, de ce nu mi-a spus?De ce a trebuit sa aflu in modul acesta.L-am intrebat de atatea ori daca e ceva intre el si Ash si de fiecare data m-a mintit.S-a uitat fix in ochii mei si a negat cu desavarsire.Nu ma suparam daca imi spunea.Imi doresc sa fie fericit, chiar daca asta inseamna sa fie cu Ashley.Nu stiu insa ce doare mai tare, ca ma mintit sau ca am aflat in acest fel.

Mi-as fi dorit sa imi fi spus.Sa fi avut destula incredere in mine si sa imi zica adevarul, dar nu.El a preferat sa se comporta ca si cand eu eram o proasta si acceptam tot ce el spunea.                                  

 Am auzit pasi venind spre mine si o mana calda s-a asezat pe umarul meu.Mi-am ridicat privirea pentru a ma lovi de niste oceane cristaline.Am stat pierduta cateva secunde, dupa care mi-am revenit.

Christian m-a privit umpic speriat.Presupun ca tot rimelul si tusul meu s-au intins.Acum seman cu Morticia sau cum o cheama...M-a luat in brate mangaindu-mi spatele.

-Va fi bine Ali, nu stiu cine te-a adus in starea asta, dar promit ca totul va fi bine.

-Spui asta doar pentru ca nu ti se intampla tie.Cum poate fi bine cand iti pierzi increderea in persoana pe care azi dimineata o numei "prieten"?Cum? spun suspinand si mai tare decat inainte.