In love with a criminal?//sope

chapter 8

Namjoon îl căuta pe Yoongi peste tot dar nu era. Unde dracu o dispărut? Tot ce spera e că n-a făcut vreo boacana.
Yoongi era într-un colț al clubului unde se dădea petrecerea, și ce să vezi îl întâlnise aici pe Taehyung.

Hoseok era cu grupul lui pe lângă locul unde stătea Yoongi, asigurându-se că băiatul nu plătește nimic.

-Auzi Yoongi, ăla-i băiatul care zici tu că îl placi? *spuse Taehyung arătând spre Hoseok*

-Ahaa

-Punem pariu că nu ai curaj să-i spui că îl placi?
Taehyung ranji. Știa că Yoongi când era provocat făcea orice. Nu-i plăcea să piardă, mai ales în fața lui Taehyung.

-Asta e părerea ta
Spune și se ridică, mergând spre Hoseok care se uita la cum venea spre el.
Se agata de el zâmbind ca un bleg. Era pe jumătate beat, nu prea știa ce face.

-Hoseookk, Yoongii placee tuu*spuse cu jumătate de gură *

-Ești ok? Iar ai băut?

-Teee–
Voia să spună ceva dar fu întrerupt de Namjoon care îi trase una peste ceafă..

-Pe unde ai umblat nebunule? Te-am căutat tot clubul! Mergem acasă, acum!

Yoongi se bosumfla și îl urmă pe Namjoon, întorcându-se și dându-i lui Hoseok un pupic prin aer, roscatul zâmbind amuzat.

*****

Era o seară de vineri și Yoongi se plimba printr-un loc mai părăsit de lume. În oraș era o zonă mai părăsită în care îi plăcea să umble singur. Se simțea...acasă? Nu știa de ce simte asta, dar chiar așa se simte.

Merse ce merse, până se opri, auzind dintr-o clădire țipete abea auzibile. El unul nu credea în paranormal. Și nici nu auzise chestii ciudate despre locurile astea.

Merse spre locul de unde se auzeau țipetele, ajungând la o casă părăsită cu 2 etaje, într-o cameră era...Hoseok? Stai ce? Și o persoană...care o tortura? Ce naiba se intampla...?

Calcase din greșeală pe un metal, ceea ce îl făcu pe Hoseok să se întoarcă și să dea de privirea terifiata a lui Yoongi. Asta mai lipsea, Yoongi care să afle cu ce se ocupa.
Lăsase tot jos și merse spre Yoongi, care se dădu în spate până se lovi de perete. Era mort. Văzuse filme cu chestii de genul și oamenii care vedeau ce a văzut el erau omorâți. Chiar așa era sfârșitul lui? Omorât de persoana de care e îndrăgostit?

-Nu o să-i spui nimic nimănui ce ai văzut aici? Ai înțeles? *îi spuse ferm*

-N-nu...m-mă răni...n-nu v-vreau să m-mor*spuse mai speriat ca niciodată*
Atunci Hoseok înțelese că cel mic era speriat...și nu de orice, ci de el. Nu voia să fie speriat de el, pentru că...simțea ceva pentru el, nu era sigur..dar, știe că nu-i poate face nimic rău..

-Nu te voi răni pisoi...*spuse și-l luă în brațe*

-D-dar..dacă am v-vazut a-asta–

-Nu te voi răni și punct, acum pleacă, locul ăsta nu e pentru tine...