In love with a criminal?//sope

chapter 10

-Deci, ce s-a întâmplat? *mai întrebă Namjoon încă odată*

-Păi știi...am aflat ceva de curând...și voiam să-ți spun..*făcu o pauză uitându-se la Namjoon, acesta făcând semn să continue*păi...eu...g-gen...

-Doar spune

-Tu ce ai face dacă ai afla că persoana de care ești îndrăgostit este un criminal? *spuse totul repede și aproape de neînțeles*

-Despre ce vorbești...?

-Persoana de care îți tot spuneam că o plac...e Hoseok..și l-am văzut ieri într-o casă părăsită cum tortura un om, nu întreba ce căutam pe acolo. Și mi-a spus că nu-mi va face rău. E un criminal Namjoon! Sunt îndrăgostit de un criminal! Ce să fac...?

-În cazul ăsta...–

-În cazul ăsta ar trebui să nu te îngrijorezi, nu toți criminalii sunt la fel. Hoseok e un criminal cu o inimă mare. Poate fi mai bleg pentru că e ceva nou pentru el chestia cu sentimentele. La fel ca Namjoon*io luase Jin înainte*

-Tu de când ești aici? *întreba uitându-se urât la Jin*

-Stai, cum adică la fel ca Namjoon? *îl întreba cel mic pe Jin, fiind derutat*

-Defapt...Namjoon e un criminal, așa cum l-ai văzut pe Hoseok. Doar că el nu se prea ocupă cu torturarea persoanelor, ci cu alte chestii.

Yoongi era mai mult decât uimit. Prietenul lui era un criminal și el nu știa. El, Hoseok, alții erau ca un fel de comunitate?
Jin plecă din bucătărie, lăsându-i pe cei doi să vorbească singuri, practic rontait.

-De ce nu mi-ai spus...?

-Credeam că te vei îndepărta de mine...și vei încheia relația noastră de prietenie..

-Nu te voi părăsi niciodată Joon, n-ai de ce sa-ti faci griji*spuse și-l luă în brațe*

******

Ce-i doi lamurise totul, Namjoon promițându-i lui Yoongi că nu-i va spune nimic lui Hoseok. Și chiar așa va fi, vrea ca cei doi să-și mărturisească singuri sentimentele, nu vrea să se bage.

Yoongi își luase rămas bun de la Jin și Namjoon, urmând să meargă acasă, era seară și Pufi trebuia să-și primească porția. Cel mai posibil acum dormea. Era un leneș ca el. S-a obișnuit cu programul lui de somn, ba chiar când acesta pleca de acasă se culca, ghemuindu-se în coșulețul său.

Hoseok era prea presat de toate lucrurile astea cu sentimentele, bla bla, și băuse, din nou. Dar de data asta băuse cam foarte mult, acum mergând pe stradă beat, sperând că va ajunge cât mai repede acasă.

Și Yoongi la rândul lui se grăbea să ajungă acasă, era înghețat de frig, pentru că din nou se îmbrăcase subțire.

Grăbi pasul, ajungând aproape de bloc, fix atunci văzând o siluetă cunoscută lui, era..Hoseok? Ce făcea la ora asta afară?

-H-Hoseok..? *spuse aproape șoptit și-i puse mâna pe umăr*

Roșcatul se întoarse spre el, văzându-l din nou îmbrăcat subțire. Până și lui îi era frig cu geacă, oare cum îi era micuțului doar într-o bluză subțire?
Voia să-l îmbrățișeze, să-l sărute, să-i acorde afecțiune. Niciodată nu a simțit să vrea să facă asta, totul era prea rapid. Dar nu, trebuia să stea tare.

-Pleacă! *spuse ferm*

-D-de c-ce...?

-Am zis să pleci! Din cauza ta am ajuns așa! La dracu!

Yoongi se îndepărtă de Hoseok, întorcându-se, plecând spre bloc cu ochii umeziti.
Ce făcuse? Îi face rău? Să dispară din viața lui? Dacă îl urăște..?
Asta era în capul lui Yoongi, numai lucruri negative. Dar el nu-și dădu seama la ce se referea Hoseok, el se referea că din cauza lui ajunsese indragostit, indragostit de cel mic...

————
Ce ceartă penibilă am scris sho:)

O să scriu capitol după antrenamente:) ❤