In love with a criminal?//sope

chapter 12

-Eu zic să nu-l asculți pe Jin. Du-te la el și vorbiți, lucrurile nu se vor rezolva de la sine.

Namjoon era destul de nervos pe încăpățânarea lui Hoseok. Încerca să-i explice că trebuie să vorbească cu Yoongi, dar el mereu spunea "voi înrăutăți situația".
Plus că Hoseok credea că cel mic numai voia să-l vadă niciodată.

Dar defapt nu era așa. Yoongi încă aștepta acel ciocănit în ușă, în speranța de a fi Hoseok.
Numărul lui nu-l avea așa că nu avea de ce să-și verifice telefonul..
Doar stătea, și..aștepta.

*****
-Îgh...bine, poate ai dreptate*ofta Hoseok și se lăsă pe spate pe canapea*

După multe alte convingeri și încurajări Namjoon reuși să-l convingă. Defapt știa că vrea să o facă dar e prea egoist ca să recunoască.
Măcar acum va fi sigur că va merge și o să vorbească cu el.
-Uite aici numărul lui*spuse și îi întinse o foiță cu un număr de telefon*

Yoongi era pe cale să adoarmă, după încă o rundă de plâns. Nici nu știa de unde mai avea lacrimi și de ce o făcea.
Acum când voia și el să adoarmă telefonul îi dădu o notificare.
Era de la un număr necunoscut. Perfect, acum avea să fie și răpit.

" Hai în parcul din centru"

"Tu cine dracu mai ești? "

"Hoseok, acum hai mai repede"

De unde are Hoseok numărul lui? Dădu din umeri și se ridică din pat, pentru a se îmbrăca. Încă era în pijamale deci îi va lua mai mult să ajungă în parc. Perfect. Poate Hoseok și era deja acolo.

Își alesese niște haine la nimereala, ajungând iar să fie îmbrăcat subțire. Atât îi pasa lui că poate era frig afară, mergea până acolo și se întorcea, nu?

Ieșise din scara blocului și grăbi pasul spre parc. Norocul lui că stătea aproape de el.
Intră în parc, roșcatul observându-l imediat, ridicându-se și alergând spre el.

-De ce ai ochii umflați? *îl întrebă ridicându-i bărbia celui mic*ai plâns?

-N-nu...*și uitase să se spele pe față, acum sigur Hoseok îl credea un prost*

Hoseok îi spuse cum putuse el mai bine, că îi pare rău și că era beat, neștiind ce face. Logic că Yoongi îl iertă din prima, arătând ca un prost. Dar ce îi pasă lui? Numai spun că planse aproape 3 zile la rând.

-Yoongi, de ce ai plâns? *spuse și îi mângâie obrazul*

-La ce te refereai când ziceai că din cauza mea ai ajuns așa?
Îi răspunse cu altă întrebare, nevrând să răspundă la întrebarea pusă de cel mare. Nu prea era bun la mințit, și să îi spună adevărul...zice pas.

Ce-i drept. Se simțea bine de la atingerea lui Hoseok, deși știa că era în stil prietenesc. Oh, și cât de mult se înșela.
Nu voia ca Hoseok să afle că e gay, poate l-ar fi urât. Deci mai bine lăsa și asta secret..

*****

Scurt? Nasol? Nu știu. Toată ziua m-am gândit ce să pun în capitolul ăsta, deci sper că a ieșit ceva.

Curând voi pune capitol și la cartea cu little.