Our Life

#13#

Karol pov.

Au trecut trei zile de cand s a intamplat faza cu Michael, trei zile in care m am gandit in fiecare ora ce s a intamplat, cand ma culcam si ma trezeam acelasi gand imi venea in cap, ba cu Michael, ba cu Ruggero...In aceste zile nu prea s au intamplat multe, am vorbit cu parintii mei care mi au zis ca o sa ramana in Brazilia pana la sfarsitul lunii, ceea ce m a intristat, deoarce de abia ne am intors din Mexic si nu am petrecut mult timp cu ei, macar il am pe bunicul...Am incercat sa ii evit pe Ruggero si Michael, dar cam tot timpul am dat de ei prin liceu... Astazi este o noua zi de liceu, asa ca ma scol mai de dimineata sa ajung prima la liceu sa nu trebuiasca sa i mai vad pe Michael, Ruggero, Valentina, Pasquale, Giovanna si Jorge...Cobor, ii salut pe bunicul, Monica si Miguel, mananc, imi iau ghiozdanul si ii spun lui Miguel vreau sa plec la liceu...

Miguel: Nu este cam devreme sa pleci la liceu, cu masina o sa ajungi in 5 minute...

Karol: Ma gandeam sa merg singura pe jos...

Monica: Bine, dar sa ai grija...

Karol: Bine, paaaa.....

Alfredo: Pa, nepotica...

Karol pov.

Pe drum, am rugat o pe Carolina sa vina cu Agustin si sa ma ia cu ei cu masina la scoala...

Agustin: Buna dimineata, Karol! *cascand*

Karol: Neata! Stiu ca este foarte devreme, dar imi pare rau, puteti sa ma lasati la liceu si voi sa va mai duceti nu stiu la un suc pana incep orele...

Carolina: Este mai bine ca e devreme, am timp sa invat la matematica...

Karol: A, da, am uitat, ne asculta...

Karol pov.

Dupa ore, m am grabit sa intru in masina si sa plec, la liceu a fost ok, nu i am vazut deloc pe Ruggero si Michael, doar pe Valentina si ceilalti...Dar astazi nu s au luat de mine, deocamdata......Dupa ce mi am luat la revedere de la Carolina si Agustin, am inceput sa alerg usor spre poarta liceului unde ma astepta masina...In timp ce alerg o mana ma trage, ma intorc si dau nas in nas cu Ruggero..

Karol: Ruggero, ce faci? De ce ma bruschezi asa?

Ruggero: Pai buna si tie Benson, ce faci, nu te am mai vazut de cand ne am sarutat acum o saptamana in curtea liceului...

Karol: Sunt bine, si da, am avut niste treaba...

Ruggero: Stiu, este greu sa ma eviti...

Karol: Poftim?

Ruggero: Hai Karol, stiu ca o eviti pe Valentina, dar eu ce ti am facut?

Karol: Nimic, doar caa, am vrut sa stau un pic singura...In fine, tu? Ce mai faci?

Ruggero: Pai, imi era dor de tine...*apropiindu se de ea punandu i mana pe obraz si vrand sa o sarute*

Karol: Stii, masina ma asteapta, cred ca trebuie sa plec* punandu i mainile pe ale lui si indepartandu le de obrajii ei*

Ruggero: Oook, Benson! Stii ca poti conta la ce ora vrei pe mine, ma poti suna si o sa fiu acolo pentru tine, da?

Karol: Da, bine, paa, ne vedem maine!

Ruggero: Pa, iubire...

Karol: Poftim? Ce ai zis?

Ruggero: Adica, pa Karol...

Karol pov.

Plec de langa Ruggero si ma indrept spre poarta...

Michael: Karol!! Putem vorbi?

*Michael alearga spre Karol si o prinde de maini*

Karol: Off, de ce se intampla toate astea acum?

Michael: Daca ai treaba, nu i nimic, putem vorbi mai incolo...

Karol: Nu, nu, spune acum....

Michael: Nu putem sa mergem undeva unde suntem doar noi?

Karol: Bine, hai in clasa...

Michael pov.

Ajung in clasa cu Karol, inchid usa si ma apropii de ea

Michael: Uite, voiam sa mi cer scuze pentru ce s a intamplat acum cateva seri, nu stiu, adica...

Pasquale pov.

Ii vad pe Karol si Michael vorbind, asa ca ma duc la usa, o deschid un pic in liniste si incep sa ascult ce vorbesc...

Michael: Imi pare rau ca te am sarutat, ca am ajuns asa de departe, aproape facand...

Karol: Nu, nu, nu Michael, suntem prieteni si, si mie imi pare rau pentru seara aia, ne a luat valul pe amandoi...Hai sa uitam ce s a intamplat, esti de acord, totusi tu esti impreuna cu Valentina...

Michael: Da...

Karol: Cred ca ar trebui sa plec, soferul ma asteapta, paa

Michael: Pa...

Karol pov.

Ma indrept spre iesirea din liceu, dar cineva ma striga...

Pasquale: Benson! Karol Benson, da cu tine vorbesc...

*Karol se intoarce, iar Pasquale se apropie de ea*

Karol: Stii la ce ma gandeam?

Pasquale: Surprinde ma...*apropiindu se mai mult de Karol*

Karol: Ca astazi a fost o zi prea frumoasa incat tu, Valentina sau altcineva din grupul tau sa nu se ia de mine, asa ca, hai, zii ce ai de zis ca eu trebuie sa ajung acasa...

Pasquale: Deci, se pare ca tu si Michael ati avut o seara frumoasa acum cateva zile, nu? Sau gresesc?

Karol: Poftim? Ce tot zici acolo?

Pasquale: Nu o fa pe nestiutoarea... v am auzit in timp ce vorbeati, tu si Michael, nu poti sa negi nimic, asa ca, zii, ti a placut?