Au trecut mai bine de 8 luni de când Anca și Dan au avut parte de acel moment magic care i.a reapropiat din nou ,după o perioadă lungă de timp .
Relatia lor decurgea normal pentru doi adolescenti . Erau foarte apropiati și ieșeau des împreună, in special in parcul ce acum devenise locul lor special . Prietenii și părinții lor au aflat și ei destul de repede de relatia lor dar au fost fericiti pentru ei .
Anca era în parc asteptandu.l pe Dan . Primise de dimineata un mesaj care a puso putin pe gânduri asa ca plecase în parc mai devreme decat i.a zis Dan să vină. Mii de gândurii negre îi umpleau mintea Ancai .
În scurt timp Dan își faci apariția în parc având o expresie trista
-Hey! (îl salută Anca pe Dan sarutandu.i obrazul ) S.a întâmplat ceva ?
-Anca....nici nu știu cum să îți zic...... ( Dan luă o gura mare de aer și îi zise tot) Dar eu si părinți mei ...ne vom......muta in America.
- Ce? Nu se poate !
- Stiu Anca ! Nici eu nu vreau sa plec .! Vreau sa raman aici cu tine! Nu a trecut nici macar un an de când ne.am revăzut și acum o luam iar pe căi diferite .
- Dan, Nu v.a fi asa!Acum 6 ani ,cand ne.am despărțit nu am mai comunicat deloc . Dar acum poate fi diferit ! Vom vorbi în fiecare zi la telefon, o iar eu te voi aștepta aici...
- Anca, șansele ca eu să mă întorc sunt mici . Părinții mei au zis ca pot trece chiar și 4 ani până să ne întoarcem. Pana atunci vom fi amândoi adulti . Nu vrea sa iti iroesti anii ăștia asteptandu.ma pe mine și.....(Dan numai apuca să zică nimic ca Anca își puse un deget peste buzele lui)
- Dan,am trecut prin multe în toți acești ani .(zise Anca cu ochii umezi )Si chiar dacă nu ochi nostri nu s.au intalnit ,sentimentele pe care el avem unul este celălalt nu au încetat să existe în ciuda faptului că eram doar niste copii cand ne.am cunoscut. Asa va fi si de data asta ....
Dan zâmbi usor punandu.si mână pe obrazul Ancai
-Cand pleci? (întreba Anca incercand să se abțină să nu plângă)
-Maine..... . (ochii Ancai se umpusera repede de lacrimi)
- Nu plâng ,te rog ! Si eu am aflat abia aseara și singurul lucru pe care l.am favut a a fost să te sun să ne întâlnim.
- Nu ar trebui să te duci să te pregătești ?. (zise Anca privind în partea opusă ca să nu plângă)
- Ba da......(zise Dan intristandu.se și el )
- Dan,distanta nu va conta pentru mine ......... Eu voi ține la tine oricum .
Se îmbrățișara pentru o perioadă lungă după care Dan pleca uitandu.se din cand in cand în spate . Anca îl privea pe Dan cum se depărtează până când îl pierduse complet cu privirea și dadu erau liber lacrimilor .
Durerea din sufletul ei era imensa .
Nu voia să accepte că după atâta timp petrecut împreună ,avea să îl piarda din nou .
CITEȘTI
Dragostea Din Copilărie (Danca)
FanficEram atât de mici când ne.am îndrăgostit... Nici măcar nu știam ce presupune iubirea sau ce se întâmplă cu noi . Pe zi ce trecea sentimentele deveneau și mai puternice și am învățat împreună ce înseamnă iubirea . Tot ce simțeam era sincer iar ăsta...
