Viața unui killer nu e așa ușoară

Fuga prin pădure. ..și Zalgo!

Înainte de a va spune ce au mai facut criminalii mei crizati trebuite sa va spun ceva foarte important pentru mine cel puțin.
VA IUBESC ENORM DE MULT  CA IMI CITITI CARTEA!!! Macar acum stiu ca nu mai scriu cartea doar pentru doua persoane! Yeyyyy!!!!♥♡♥♡ Am trecut in sfarsit pragul de 200 de vizualizari si sper sa ma apropii si de 300 in curand. Ma bucur atât de mult ca atâția oameni imi citesc cartea ...dar cum ziceam , nu vreau sa va plictisesc cu mintea mea descentrata si sa va spun ce au mai facut descreieratii astia paici.
  Jeff: Heii! Te-am auzit!!!
  Eu: Si daia nu mai pot eu! Acum taci și joaca-ți rolul mai departe!!!
   Jeff: Înțeles șefa!
             Spor la citit.

Dupa ce ma schimb cobor jos prefacanduma ca dabea mam trezit. Cand coboram scarile si mai aveam putin pana jos mam oprit brusc. Aoleu eu trebuia sa scriu cadoul pentru Jeff. "Brava geniule!" Tu sa taci, de ce nu miai zis si mie ceva inainte să cobor?! "Am uitat..."Halal conștiință! "Hei , eu sunt tu asa ca nu ma judeca !" Bine , acum tre sa ma duc repede sus pana nu ma vede careva și....

   -Hey pitic![Jeff]

   -Ămm... scuze nu pot ....trebuie să...ăămm... mă duc pana in camera mea!

   -Dar dabea ai venit de acolo...

   -Mie rau....trebuie sa merg ...

  Apoi obiau lq fuga ca turbata pe scări. In spate il aud pe Jeff care ma striga dar eu doar fug , deschid usa camerei mele o trantesc dupa mine si o încui cu cheia apoi ma preling pe ea. Il auzeam pr Jeff cum ma striga si ciocanea disperat la usa.

   -Cherry! Te simți bine? Lasa- ma sa intru! Cherry!!!

   -Ma doare capul . Sunt bine vin si eu mai târziu,  acum o sa mai dorm pa!!!

Apoi m-am trântit in pat ai am luat jurnalul si lam deschis cu lănțișoarele cheie ai am inceput sa scriu frumos si pe cât posibil de caligrafic. Dupa vreo doua minute Jeff a incetat sa ma mai strige si sa mai bata la usa ai probabil a plecat in sufragerie sau in camera lui. Doamne , bine ca am scăpat asa ușor! M-am apucat sa scriu , sa fac mici desene cu creioane colorate pe toate paginile si sa lipesc poze iar peste vreo doua ore am terminat în sfârșit. L-am pus intr-o cutie si apoi l-am impachetat in hartie rosie cu dungi negre si i-am pus o funda alba si un biletel cu numele lui. Apoi lănțișorul lui l-am pus intr-o cutiuta neagra si le-am pus sub pat laolaltă cu celelalte cadouri si am coborat in sufragerie. Acolo toti se uitau la televizor mai putin Ben si Alice care se certau pe telecomandă. Tipic lor ce sa zic.... ia stai! Unde e Jeff!? Am fugit pana in camera lui si am batut la usa. Nimic....am intrat si la fel...nimeni si nimic. Tot ce se auzea era linistea. "Vai geniule, se auzea linistea! Nimic mai normal!" Tu sa taci! "Da ceoi facut si de data asta?!" Am nervi conștiință proasta ! Lasă-mă-n pace! Nam chef de tine!!!"Lasa asta acum, unde e Jeff?" Asta ma intrebam si eu!"Daca s-a suparat pe tine ca l-ai respins in halul ăla!" A si tot eu sunt de vina nu?! Parca tu trebuia sa ma ajuti la greu , sa imi dai sfaturi nu să ma invinovatesti! De ce nu mi-ai zis sa nu ies din camera? E numai vina ta ca Jeff e suparat pe mine!!! Dispari din capul meu!!!" Bine dar sa nu ma mai chemi cand ai nevoie de mine... pa!"Pa și sa nu te mai întorci!!

  Conștiința proasta...of unde so mai fi dus si descreiratu de Jeff?! Aha, tre sa stie ăia. ..

      In sufragerie...

  -Hey baieti, lati vazut pe Jeff?

  -A plecat acum vreo ora jumate...parea nervos![Masky]

  -Doamne atât imi mai trebuia! Stiti unde sa dus?!

Toți:Nu!

  -Bine daca nu vreti sa imi spuneți....

  -Zau acuma,  chiar nu ne-a zis nimic a plecat ca o tornadă pe ușă! [Jane]