Haru pov
Ce ruşine am în mine! Doar gândul la ce se putea ajunge îmi dă un sentiment ciudat dar plăcut şi îmi face pielea de găină, chiar şi puțin tremurat îmi provoacă. Adică nu vreau să creadă că nu-l iubesc...nu ştiu ce să mă fac! Până şi față de bunica lui mi-e ruşine acum. De ce toate astea mi se întâmplă mie? Aş vrea, nu ştiu nici eu aş vrea, dar vreau ceva.
Pierdut printre gânduri îmi aud telefonul vibrând. Îl deschid sub privirea curioasă al lui Maki. Am primit un mesaj de la Shiro în care mă întreabă dacă putem ieşi doar noi doi pentru că are ceva foarte important să-mi spună. Îl privesc cu ochi de cățeluş întrebându-l din privri despre părerea lui dacă să mă duc sau nu.
-Haru, faci de parcă sunt mama ta. Eu nu trebuie să-ți dau permisiunea de a te vedea cu cineva chiar dacă nu-l sufăr. Am încredere în tine. Îi ofer unul dintre cele mai drăguțe zâmbete pe care le am şi îi dau un sărut.
-Atunci mă voi duce, ți-am mai spus cât de mult te iubesc eu pe tine? Sigur că ți-am spus.
-Hai că te conduc până la poartă. Ne ridicăm din pat, diferența de temperatură nefiind una foarte mare. Îi salut în treacăt pe părinții lui care au ajuns acasă. Mă echipez ca pentru armată, vreau să spun că mă încalț cu bocancii şi îmi îmbrac geaca groasă şi pufoasă care mă face să par gras dar nu contează. Aerul race de afară mă face să regret faptul că am acceptat să ies din patul lui Maki. Mă întorc cu fața la el, dar la ce deştept este el şi-a luat doar geaca tatălui său. El în casă era îmbrăcat doar în pantaloni scurți şi un tricou.
-Tu aşa ieşi din casă şi se pare că nu ai nimic pe când eu îngheț cu blana asta pe mine. Acesta doar chicoti.
-Cine a zis că nu am nimic? Îmi îngheață picioarele dacă mai stau mult aşa. Are dreptate. Din cauza mea poate să răcească şi eu tot îl țin afară în loc să-l las să meargă înauntru. Îl sărut scurt pe obraz şi ies afară din curtea lui. Îi scriu un mesaj scurt mamei că plec să mă văd cu un coleg după vin acasă. Am stabilit să ne întâlnim în fața mall-ului şi poate ajung şi eu să mai mănânc. Chem un taxi pentru a ajunge mai repede, întotdeauna am portofelul în buzunarul ascuns din geacă. Îanuntrul gecii este un buzunar care foarte greu se observă deoarece este acoporită cu blană. În jur de zece minute am ajuns şi l-am putut zări pe Shiro butonându-şi telefonul. Plătesc taximetristului şi înainte să ies îi urez sărbători fericite. Aceasta mă observă imediat ce ajung în dreapta sa.
-Hai să intrăm şi îți voi povesti. Spune el. Îi răspund cu o mişcare scurtă a capului. Îanuntru este mult mai bine şi călduros. Ne punem gecile în câte un dulăpior, îmi iau afară portofelul şi telefonul pe care le bag în buzunarul din față a pantalonilor pentru siguranță.
-Serios îți spun că mă sperii, ce s-a întâmplat cu tine? Îl întreb îngrijorat. El nici măcar nu mă priveşte. Oare ce s-a întâmplat atât de rău? Ne comandăm ceva de mâncare şi ne aşezăm la masa din fața locului de unde am comandat.
-Nici nu ştiu cum să încep...De un timp ai mei se comportă foarte ciudat.
-Cum adică ciudat? Cum se comportă mai exact? După câte ştiu eu te înțelegi destul de bine cu ai tăi.
-Faza e că au început să mă lase să fac mai multe lucruri, ceea ce nu m-au lăsat înainte. Şi ştii de ce?
-De ce?
-Pentru că ne vom muta definitiv de aici. Îşi strânge pumnul în palmă. Am rămas fără cuvinte, cum să se mute?
-De ce vă mutați? Nu poate fi adevărat. El este prietenul meu cu care vorbesc despre aproape orice, nu mă poate lăsa aşa!
-Nu mi-au spus motivul...Ieri seară în timpul cinei mi-ai spus şi mie, nu am ce face, sunt minor. Înainte să apuc eu să spun ceva, observ comenzile noastre. Le luăm şi ne punem la loc.
-Îmi va fi dor de tine, prietene. Nu cred că voi mai găsi un prieten ca şi tine...Spun trist, până şi pofta de mâncare mi s-a dus.
-Faci de parcă ar fi sfârşitul lumii, nu mor, doar mă mut. Plus că de asta cu siguranță în vacanțe te voi mai vizita, doar nu scapi aşa uşor de mine, dragul meu Haru. Nu ştiu cum reuşeşte să-mi ridice moralul când eu ar trebuii să fac asta, el pleacă nu eu, şi totuşi mie îmi e mai greu. Mă ataşez foarte repede de unele persoane şi când e vorba despre o despărțire pur şi simplu sunt cel mai afectat de toată treaba.
-Îmi va lipsi enorm de mult prezența ta. Nimic nu va mai fi la fel fără nebunaticul de tine.
-Mrr, perversule. Oricum, tu îl ai pe iubițelul tău, cu siguranță de vei acomoda fără mine. Cred că el va fi cel mai fericit, nu-l lua în nume de rău, dar chiar mă urăşte tipul ăla.
-Doar nu din cauza lui pleci? Sper din tot sufletul meu ca răspunsul să fie negativ, m-aş supăra foarte tare pe Maki dacă a făcut ceva chiar atât de rău încât să îşi dorească să plece de aici. Dar nu-l cred în stare de aşa ceva.
-Nu, nu, nu, nu! Chiar nu prea îmi pasă de el sau ce crede el despre mine, scuze dar asta e adevărul. Şi nici nu cred că s-ar lega de mine pentru că ştie că tu ții foarte mult la mine.
-Ai dreptate, dacă ți-ar face ceva rău m-aş supăra foarte tare pe el.
-Este foarte gelos, atâta tot. Crezi că eu nu aş fi aşa ca el dacă aş avea o iubită? Fetele sunt mult mai fragile, cred că aş sta cu ea cât mai mult timp posibil.
-Shiro, spune-mi sincer, tu placi pe cineva? Adică se vede pe tine că da, dar tu tot negi asta şi parcă eram prieteni. Expiră lung trecându-şi limba peste buza de jos.
-Vezi tu, persoana pe plac place pe altcineva. Este vorba despre Emily din clasa noastră. Deşi la şcoala nu prea vorbim, pe chat vorbim foarte mult şi aşa a început să-mi placă de ea. Te rog să nu-i spui nimănui, bine?
-Emily este cea roşcată cu pistrui sau cea brunetă şi inaltă? Avem două Emily în clasă.
-Cea roşcată. Îți spun că este absolut altă persoană cu mine, dacă ajungi să o cunoşti îți va fi foarte drag de ea.
-Nu ştiu ce să zic...Nu am vorbit cu ea şi sunt sigur că este şi ea ca restul colegilor, deci dacă ea ar dorii să ne împrietenim, să vină să-mi spună.
****
Cu paşi grăbiți urc scările spre camera mea. Am înghețat pe drum pentru că Shiro a vrut să mergem pe jos. Mă dezbrac de haine, şi când să trag nişte pantaloni comozi şi de casă pe mine intră Maki în cameră. Vine spre mine cu paşi rapizi cuprizându-mi buzele într-un sărut dezordonat şi foarte umed. Cu mâinile îmi pipăie părțile corpului. Gem uşor când îmi ciupeşte unul dintre sfârcuri. Mă lipesc mai bine de el şi nu mare mi-a fost mirarea că s-a întărit.
-Maki, hai s-o facem. Îi spun foarte hotărât.
-Eşti sigur? Adică nu mă deranjează faptul că nu eşti pregătit, pot aştepta. Îmi dau ochii peste cap şi-l arunc pe pat. Noroc că a venit lângă mine imediat când m-a văzut, astfel cred că ateriza pe jos. Îşi dă jos repede pulovărul şi pantalonii rămânând în boxeri. Mă pun peste el sărutându-l cu poftă. În clipa următoare ajung eu dedesuptul lui. Îmi sărută toată suprafața gâtului muşcând ocazional şi lingând pentru a ameliora durerea. Gemetele mele sunt singurele zgomote pe care le poț auzi în momentul de față. Ies din transă în momentul în care simt ceva umed şi cald pe partea mea intimă. Makiro se joacă cu limba pe toată lungimea sa. Îmi pun o pernă mică peste față pentru a-mi ascunde roşeața, pot spune că sunt o tomată în momentul de față.
Ceva timp după, simt ceva ciudat în zona posteriorului meu mic.
-Shh, nu te teme, relaxează-te, nu va durea atât de tare dacă te laşi moale, dar dacă eşti încordat, va durea destul de tare. Tonul neobişnuit de pervers combinat cu cel serios mă face să îmi doresc să o intruducă direct. Se foloseşte de un deget, după introduce încă unul. Le mişcă încet, dar tot doare tare. Gem mai tare de durere când înauntrul meu se află trei degete, simt că mă rup în doi. Cu cealaltă mână liberă îmi şterge lacrimile care s-au format la ochii mei. O durere mai mare mă face să strâng mai tare aşternutul în pumn. Durea tot mai tare, s-a optit puțin, însă tot durea foarte tare.
-Eşti bine? După ce îl voi băga tot şi te vei obişnui nu va mai durea. Asta e prima ta dată, nu? Îmi mângâie fața plânsă, eu nu ştiu cum să reacționez, un val de emoții m-a cuprins.
-D-da, e prima mea dată. Chiar dacă ştiu că nu ar trebuii să-mi fie ruşine pentru că e normal, am un sentiment de jenă înauntrul meu.
-Sunt aproape gata, acum mai trebuie să te obişnuieşti cu mine înauntrul tău. Când a intrat cu totul? Nici nu mi-am dat seama...Când simt că este bine, îi zic slab că poate să se mişte. Se mişcă încet, senzația că ceva este în mine e pur şi simplu foarte ciudată pentru mine.
-AGHH! Gem şi țip în acelaş timp când loveşte o parte mai sensibilă.
-Geme-mi numele, iubitule. Îmi şopteşte senzual la ureche.
-M-Maki! Ahh! Ma-ahh!
-De ai ştii cât de mult mă excită aceste sunete din partea ta...
-M-Maki, te poți mişca mai repede. Un zâmbet care mai mult e un rânjet îi apare pe chip. Nici nu aşteaptă să îi spun de două ori căci măreşte viteza. Intră şi iese din mine. Durerea a fost alungată de mult, acum e doar pură plăcere. Se apleacă peste mine inițiând un sărut umed. Îmi suge limba ca pe o acadea. Cu o mână îmi masează partea de jos. Gem de câteva ori în sărut. Cu o ultimă mişcare ejaculăm în acelaş timp. Iese uşor din mine şi se culcă lângă mine. Amândoi suntem transpirați şi respirăm săcădat. Mă ia în brațe şi îmi dă un sărut pe frunte. Sunt extenuat, mi-a stors toată forța şi energia din corpul meu. Când să-mi închid ochii, îmi aduc aminte că părinții mei sunt acasă, şi nici nu am băgat asta de seamă iar eu am gemut foarte tare.
-M-Maki, părinții mei sunt acasă! Aceasta doar zâmbeşte în colțul gurii. Îl zgudui puțin ca să se uite la mine. Sunt cât se poate de serios, cum de nu mi-am amintit când trebuia? Ce-i drept a fost o experiență destul de plăcută şi nu aveam nimic în cap atunci.
-Nu are nimic, doar şi ei au făcut-o. Stai calm, dacă e ceva voi spune că eu am vrut foarte tare să o facem. Dar să ştii că gemi absolut minunat, mai ales când îmi gemi numele. Dacă mai vorbesc despre asta cu siguranță voi vrea şi o rundă a doua.
-Eu nu mai fac absolut nimic, sunt extenuat! Acum noapte bună că mor aici de somn. Spatele şi fundul mă dureau, dar tot ce vreau acum e să dorm până poimâine dimineață. Simt ceva călduros pe mine, îmi întredeschid un ochi şi văd că sunt învelit. Maki mă strânge mai tare în brațele lui şi adormim.
_____________________________
Dacă bine țin eu minte, este primul futăi din cartea asta şi scuzați-mi întârzierea.
