capitolul 3. Să câștigăm

29 1 0
                                    

Materia la care sunt acum este una optativă.
Materile optative se aleg în ultimul an eu am ales finanțe și mă bucur că profesorul este unul tânăr și nu un boșorog.

-Se spune că negocierea este un don... Voi ce credeți?
- Cred că nu este un don, este să știi când să lași totul sau nimic.- întrerupe o voce groasă din capătul clasei.
-Foarte bine , domnule Bane.- alta voce îl întrerupe.
- Nu sunt de acord, eu cred că este un don.- spune un băiat ce nu reușesc să îl văd dar știu că este aproape de Bane.- Pentru că nu toata lumea convinge pe cineva să vândă sau să cumpere.
- Sunt de acord cu, Bane.- întrerup eu și toți se întorc în spre mine.
- Nu are nici o legătură puterea de convingere, băiete. - el se cutremură cu acuzația mea.
- Negociatul se bazează pe argumente, de exemplu eu nu o să negociez dacă nu ai un argument solid și nu îmi dai ceea ce am nevoie.- îi atrag atenția profesorului.
- Ai nevoie de argumente și de acolo se naște și convingerea, dacă ai argumente bune atunci ai succes în negocieri.- termin și pun pariu că i-am lăsat pe toți cu gura căscată.

- Foarte bine, domnule Stone- zâmbește profesorul și se termină ora.
Îmi strâng lucrurile și încep să merg spre ieșire dar, cineva mă oprește.
- De ce trebuie să îmi furi toată atenția, Mateo?- râde Bane.
- Pentru că sunt mai bun ca tine, Nicolas.- și amândoi începem să râdem. Suntem prieteni de mai bine de 100 de ani.
- Haide, că avem antrenament înainte de marele meci.- și mergem spre stadionul de fotbal.

Respirația mea este agitată și inima îmi bate tare.
Aud cum urlă studenții ca să ne încurajeze.
Sunt cu echipa mea, este doar începutul sezonului și chiar dacă este un meci amical eu, tot timpul joc ca să câștig... și azi nu va fii o excepție.

Privirea mea este fixă pe numărul 85, un băiat blond cu ochii albaștri și zâmbet de model.
Daniel, el este băiatul care vrea să iasă cu Maya.
Nu mă întrebați cum știu?... simplu iar am folosit puterile asupra ei și mi-a zis numele.

- Băieți, apropiațivă- strig. O dată ce sunt toți cu uniforma pusă se apropie.
- Știu că este începutul sezonului dar, trebuie să câștigăm și nu doar pentru puncte dar și pentru că, sunt dușmanii noștri.- urlu, și ne punem căștile de protecție în timp ce alergăm spre stadion.

Toți studenții urlă mai tare când ne văd dar, privirea mea o caută pe Maya.
Și o gasesc, este îmbrăcată în blugi negri, un tricou albastru și o pereche de teneși de aceași culoare. Nu mă interesează cum se îmbracă, mă interesează cum zâmbește. Tot corpul meu raspunde la gestul acesta simplu dându-mi un extra de adrenalină.

Ne punem în centru stadionului și Daniel este fix in fața mea. Aș putea folosi puterile mele dar, nu vreau să joc murdar, vreau să câștig pe meritul meu.
- Numărul 85 este al meu.- îi spun lui Nicolas și el aprobă din cap, zâmbind.

Mă uit la Daniel cu o toata ura dar, el o vrea pe Maya și merită toată ura și loviturile care le va primi.

Aud fluierul și mă pierd în joc.

Fantezie Blestemata Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum