Capitolul 16

154 7 2
                                    

Harry povesteste:

Simt cum incetul cu incetul incep ca pierd ceea ce am,simt ca viata imi da inca o lovitura a dracului de puternica,simt cum incep sa redevin omul care eram pana sa o intalnesc pe ea.Fata cu ochii caprui,parul lung si saten,buzele fierbinti ,carnoase si dulci,mainile moi si tandre si ea,fata care ma iubeste si pe care o iubesc.

"Dacă nu prețuiesc ce am azi , mâine dispare ...",imi spun in gand,constient de faptele mele.

Poate ca am facut un rau imens ca i-am ascuns cine sunt si cu ce ma ocup defapt,dar am facut-o sa o protejez.Nu puteam sa o includ in lumea mea de rahat si periculoasa pe prima fata care o iubesc cu adevarat,nu pot...nu as putea rezista la gandul ca cineva i-ar putea face vreun rau si sunt sigur de faptul ca daca dusmanii mei ar incerca sa ma raneasca,ea ar fi prima tinta propusa spre eliminare.

Ma invart nebun prin toata casa,ceilalti uitandu-se cu teama la mine.Astept ceva,un mesaj,un apel,orice numai sa aud ca ea e teafara si ca a ajuns acasa,dar nimic,timpul trece si asteptarea ma omoara.Ma asez pe canapea si incep sa-i apelez numarul,dar nimic.Mai apelez o data si aud cum de sus se aude un sunet.Urc repede si ce sa vad,mobilul ei era pe dulap.Drace,firar sa fie!

Cobor la parter si imi iau cheile masinii fiind gata sa ies pe usa,dar Taylor striga la mine.

-Frate,ti-a zis sa o lasi singura."

-Cum poti sa fi atat de linistit?Uita-te afara cum ploua si nici macar nu are telefonul la ea,dar ce sa mai zic ca a plecat in papuci si cu o pereche de pantaloni si un tricou?,spun mai mult zbierand ca un drogat care se afla in sevraj.

-Te inteleg,dar las-o in pace,are nevoie de timp sa asimileze tot ceea ce a auzit in seara asta.

-Nu o sa stau aici sa ascult cum ma bati la cap.Plec dupa ea si punct!,spun rastit ,iesind pe usa si trantind-o cu putere.

Urc in masina,pornesc motorul si dau drumu la stergatoare.Deja ploaia asta ma scoate din toti nervii si abia daca pot vedea la un metru in fata.Plec ca disperatul pe drumurile orasului si o caut,dar in zadar.Nu ar fi putut sa ajunga acasa prea repede,tinand cont de faptul ca taxiurile nu circula in zona asta si bani la ea nu avea.Drace,numai eu sunt de vina.

Merg ore in sir,gandindu-ma la cat rau i-am putut face si daca i s-ar intampla ceva acum,as muri,as muri la gandul ca ea ar fi ranita din vina mea,ca cineva ar fi putut sa se atinga de ea.

Imi amintesc ca pe drumul pe unde am adus-o la garaj nu am fost si aleg sa dau o raita si pe acolo.Abia vedeam in fata ochilor ceva,dand proiectoarele pe faza lunga sa acaparez cat mai mult din sosea si alei.

Observ cum la o distanta de cativa metri se afla o statie de autobuz.Doua picioare erau picate jos in baltoaca care se formase acolo."Da doamne sa nu fie ea cea care e cazuta jos,da Doamne sa nu fie inima mea".Ma apropii incet cu masina,iar ceea ce vad ma face sa raman incremenit de-a dreptul.Zacea intinsa jos ghemuita si uda fleasca.

-Sa-mi bag !Drace!

Cobor repede jos din masina si ma reped sa ii ridic corpul rece si ud fleasca,la un moment dat simt cum pe mana mea era sange.Sange?De unde dracu sange?Ii ridic capul si observ cum o lovitura urata se afla pe tampla ei.Oh doamne,ce-am facut?Ii pun mana pe frunte si simt ca e rece sloi.Imi dau jacheta jos si o pun pe ea,apoi o iau in brate si o urc pe scaunul din fata.Inchid usa si urc repede inauntru.Dau drumu la caldura si setez din bordul masinii ca scaunul pasagerului sa fie lasat pe spate.

Astept cateva minute insir sa vad daca incepe sa se incalzeasca,dar nimic,parca era din ce in ce mai rece.Pornesc masina buimac si zapacit si accelerez nervos.Trebuie sa o duc la spital!

Imi scot telefonul din blugi si apelez.

-Ro,repede la spitalul din centru.

-De ce Harry?Ce s-a intamplat?,spune aceasta,simtind in vocea ei teama si ingrijorare.

-Am gasit-o pe Sara.E rau!,spun,in acelasi timp uitandu-ma cum statea pe scaun nescotand niciun sunet,parca si respiratia ii era inceata.

-Venim imediat!

Accelerez repede si ajung in fata spitalului.Ma dau jos rapid,deschid usa si o iau in brate,mai mult alergand cu ea in brate spre intrarea spitalului.Strig repede dupa ajutor si cer un medic ,in fata mea aparand o infirmiera si un doctor de garda.O pun pe targa si cei doi dispar din fata mea spre o sala.Usile se inchid si nu imi ramane altceva decat sa astept.

Timpul trece,Ro aparand cu Taylor si Vic ingrijorati.Ma iau in brate si imi spun ca o sa fie bine .Dau aprobator din cap,ochii mei fiind vizibili plini de lacrimi si durere.

Dupa cateva minute dupa ce ei au aparut,vad doctorul care mi-a luat ingerul in grija ,indreptandu-se spre noi.

-Cine e ruda cu domnisoara Sara Amaris?,spune doctorul cu o privire ciudata

-Eu!Ma ridic in picioare dupa scaun si ma apropii de acesta.Ce s-a intamplat?

-Cine sunteti?

-Harry Styles,iubitul ei!,spun cu teama si tristete in voce.

-Va rog sa veniti cu mine,domnule!

Plec alaturi de doctor si ma duce pe un hol plin cu ,camere de internari.Observ ca se opreste langa un geam mare si se uita atent la ceva.Ma apropii si ceea ce vad,imi face inima sa tremure.Iubita mea statea intr-un pat de spital,bandajata la cap,cu un tub respirator si cu doua perfuzii in ambele maini.

-Domnule Styles,domnisoara Amaris sufera de o raceala grava la plamani,dar in acelasi timp are probleme si cu bronhiile,respira destul de greu.Stiti ce s-a intamplat?

-Ddddaa...ne-am certat si a plecat dezbracata de acasa prin ploaie,doar cu ce am adus-o la spital si am gasit-o lesinata intr-o statie de autobuz.

-Atunci,va felicit!

-Adica?ma uit nedumerit la doctor si nu inteleg ce vrea sa spuna.

-Din cauza certurilor dumneavoastra cu domnisoara Amaris ,aceasta s-a ales cu o gramada de zile de spitalizare.O sa avem nevoie de tratament dur si destul de mult,si tin sa vad mentionez ca este foarte costisitor.Tocmai v-ati condamnat iubita la o raceala crancena la plamani,raceala ce nu stim daca se va vindeca cu una cu doua.

-Nu se pune problema de nici un ban,platesc eu absolut tot,dar va rog,vindecati-o!,spun cu lacrimile in ochi.

-Vom face tot ce putem!Totul depinde de ea daca vrea sa lupte sau nu!

Doctorul pleaca si raman mut,uitandu-ma pe geamul care ma despartea de ea.Imi lipsesc mana de geam si imi imaginez ca o ating si ca ea aude ce spun.

-O sa fi bine!Plec de acolo,asistenta spunandu-mi ca nu e ora de vizita.

Ma uit la ceas si vad ca e ora 19:30 si imi amintesc ca la 11 trebuie sa ma intalnesc la depozit cu Nick.Plec de langa salon si ma duc spre baieti.Se ridica toti dupa scaun,parca intrebandu-ma din priviri cum se simte,dar intrebarile nu intarzie sa apara.

-Cum se simte Sara?,spune Ro ingrijorata si ii observ lacrimile in ochi. Ma tem si refuz sa cred ca nu o sa fie bine,trebuie sa fie bine.Trebui sa o am langa mine,trebuie sa isi revina.Doctorul a spus ca ea decide daca vrea sa lupte sau nu.Oare va vrea?Oare va simti cand voi langa patul ei,implorand-o sa nu ma paraseasca?Oare va fi dispusa sa ma ierte?Dar ce zic eu,vreau doar sa deschida ochii si sa imi zica ca sunt un prost si un idiot ca am mintit-o.

Imi revin din ganduri si ii observ pe ceilalti cum asteapta raspunsul meu.Strang din dinti si imi strang ochii,nevrand sa imi las lacrimile sa curga.Voi suferi singur ,in taina si doar alaturi de ea!

-Rau!

Sper sa va placa.Stiu ca e scurt,dar nu va suparati :)) .Pana sambata o sa postez continuarea.

Lectura placuta!

OBSESSION or LOVEUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum