- Introducere -

357 14 5
                                    

Muzica este dată la maxim , iar eu încerc să îmi țin nervii sub control . Au trecut mai bine de trei ore , timp în care am condus , încercând să ajung in New York . Speram că dacă o voi lua pe scurtătură, voi putea ocoli traficul infernal , dar aparent m-am înșelat . Poate ca în momentul actual , trebuia sa fiu acasă , urmarind o emisiune TV sau un film bun , dar mama a dispărut de aproape două saptamani, și cum nu am putut sa o găsesc de unul singur , am apelat la Sam , unchiul meu .

După moartea tatei , mama a decis că cel mai bine pentru Edward , fratele meu mai mic , este să îl trimită la Sam . Moartea tatei a fost o veste neașteptată pentru noi , plus de asta felul în care a murit a fost unul cu totul anormal , care ne-a lăsat cu multe semne de întrebare . Cu toate că asta s-a intamplat acum șapte ani , mama nu a incetat să caute răspunsuri cu ajutorul meu . Am primit destule răspunsuri dealungul timpului, însă nu în tocmai ce a trebuit defapt .

După ceva timp de gândire, în care am reanalizat situația în care mă aflu în momentul actual , realizez ca am ajuns în sfârșit la Sam .
Cobor din mașină și privesc pentru câteva secunde casa cu multă nostalgie , amintindu-mi de momentele copilăriei . Bat la ușă și aștept ca cineva sa imi răspundă . Observ că nimeni nu schițează nici o mișcare , asa că încerc sa văd dacă ușa este încuiată . Spre surprinderea mea ușa este deschisă , și am intrat zgomotos ca restul sa ma audă .

Sam apare din camera alăturată și mă privește surprins , imediat zâmbind și luându-mă în brațe .

- Nu mă așteptam că o să vii.

- Am vrut să dau un telefon ca să vă anunț, dar m-am gândit să vă fac o surpriză .

- Ce mai surpriză ! Spune Sam, chicotind .

- Edward ?

- Cred că este în camera lui , sau o ajută pe Ella sa pregătească masa .

- Înseamnă că am venit la timp .

Intru în bucătărie, unde se află mătușa Ella și Edward , care și-au îndreptat privirile surprinși către mine . Mătușa Ella mă îmbrățișează instant , iar Edward încă mă privește , de data asta cu o privire rece .

- Hey Edward !

- Hey !

 Sunt conștient că are toate motivele să fie supărat pe mine , ultima dată când l-am văzut a fost acum doi ani prin geamul mașinii . Mama a vrut să ne țină distanțați , pentru că îi era frică , ca Edward sa nu îmi pună prea multe întrebări la care probabil m-aș fi dat de gol .

- Nu mă asteptam să te văd aici , Daniel ! Spune mătușa Ella , spărgând liniștea .

- Îmi era dor de voi , așa că , am venit ...

- Chiar mă bucur , si cred că și Edward se bucură , așa-i ?

- Mda .

Las capul în jos și mă așez pe unul dintre scaune , privindu-l pe Edward și abia acum reușind să îmi dau seama cât de mult s-a maturizat . Ultima dată când il știam era un puști pitic si îndesat cu o tunsoare ciudată pe care nu o puteam înțelege, însă acum il privesc de jos, fiind putin mai înalt decât mine , si mă mândresc de persoana care a devenit fără ajutorul meu .

- Daca știam că vii aici i-aș fi spus Ellei să gătească ceva mai sofisticat . Spune Sam intrând pe ușa și așezându-se lângă mine , aruncându-și palma grea pe umărul meu si bătând încet , repetat de câteva ori .

- Este bine și așa.

După o masă mai tăcută decât mă așteptam , ne-am retras în sufragerie pentru a povesti , mai puțin Edward, care a preferat să meargă în camera lui să vadă un film .

- Cum de te-a lăsat mama ta să vii aici de unul singur ? Acum doi ani nici macar nu te-a lăsat să ieși din mașină !

- Corect ! Păi ... mama a dispărut acum două săptămâni și am încercat să o găsesc de unul singur , dar nu am reușit , nu am vrut să vă spun nimic pentru ca nu eram sigur de ceea ce se întâmplă si nu as fi vrut să va îngrijorez degeaba .

- Trebuia să ne spui mai devreme ! Esti conștient ce i s-a întâmplat dacă a fost singura intr-o vânătoare și nu a putut să îi facă față sau daca a fost rapita ?

- Chiar nu știu ce s-a intamplat , încă sunt confuz in privința asta . Pur și simplu am plecat să fac niște cumpărături și când m-am întors, nu mai era . Am încercat să o sun în continuu cu toate că avea telefonul închis .

- Când ai sunat-o ultima dată ? Observ cum tonul mătușii Ella este tot mai îngrijorat, ceea ce mă face să înghit în sec , fără să mă ajute să mă simt mai bine .

- Azi de dimineață. Nu a răspuns , dar nu mai avea telefonul închis .

Sam inspiră adânc și se ridică de pe canapea părăsind încăperea .

- Cred că ar fi bine să mergem să ne odihnim , iar mâine vom mai discuta pe tema asta și poate mai mergem să o căutăm . Adaugă mătușa Ella și îmi face semn spre scări .

- Da ... cred că așa este mai bine .

Intru în camera spre care m-a ghidat mătușa Ella si mă arunc în pat , adormind imediat .

BrothersUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum