Double personality ◇Min Yoongi◇

12

Prov. Autoare

Fata pasi tematoare pe holu casei ei . De cand primise acel apel a stat agitata si ii era teama de orice avea sa se intample.

Nu stia cine  e acest criminal si ce vrea de la ea..dar o speria in adevartul sens al cuvantului.

Nu ii era prea mult frica pentru ea, ci pentru persoanele la care tine. Ele sunt cele mai importante pentru ea si ar regreta amarnic daca ele ar pati ceva din vina ei.

Telfonul incepe ai suna, lucru ce o face sa tresara. Scoate telefonul din geanta..privind ecranul.

Numar necunoscut

Ofta, apoi tematoara raspunse.

- se pare ca ai ajuns mai repede de cat credeam. Sa spunem ca m ai luat prins surpindere.

Voce lui groasa se auzi, iar fata incerca sa isi dea seama daca vocea i se parea cunoscuta sau nu.

- ce vrei? Unde naiba esti?

- sunt mai aproape  decat crezi.

Fata se agita imediat , credea  ca el este acum, cu ea in casa.
Daca avea s o ucida?

- esti aici? Atunci arata te

- esti asa prostuta. Renunta la caz si lucrurile o sa se termine intr un mod frumos.  Ai avut noroc cu Jungkook.  Tu sa mai ai parte de asa noroc?

O respiratie calda se lovi de ceafa ei, inima ei oprindu se iar mintea ei fiind cuprimsa de o ceata. Nu mai putea gandi, nu mai putea reactiona.

Era atat de panicata in cat uita si cum sa repire, plamnaii ei cerand acuma oxigen.

Tot ce stia acuma era ca este pierduta.

- ne revedem domnisoara Seo.
O voce , care din prima o irita, se facu auzita extrem de aproape de ea. Tresari putin..si abia acuma isi reveni din transa in care era curpinsa.

- ne am mai vazut ca sa existe o revedere? Intreba soptit, incercand sa isi adune curajul pentru a se intoare.

- nu o sa dau detalii. Dar poate curand o sa iti aduci aminte de mine.

Mana lui ajunse se pe spatele el, apasand o fix in zona in care fuse se injunghiata cu ceva vreme in urma.

Se stramba la miscarea lui , si resui sa se intoarca catre persoana din spatele ei.

Chiar spera ca avea sa ii vada fata, dar chipul ii era acoperit cu o masca neagra ce lasa la iveala doar ochii.

O privire atat de rece si care te face sa te simti atat de mic. Ochii mari si negri, care i se pareau oare cum familiari.

- ma bucur ca ai fost fata desteapta si nu ai adus pe nimeni cu tine.
Pasi apasat catre ea, fata dandu se in spate.

Continua asa pana cand corpu ei se lovi de peretele rece.
Ii era teama de ce se putea intampla, iar coprul ei arata asta prin faptul ca tremura mai ceva ca o gelatina.

- ai fi si mai draguta daca ai si renunta la caz, lucrurile ar deveni mai simple.
Mai ales pentru mine

- n-niciodata..
Ii spune sigura pe ea. Nu avea sa renunte la cazul asta asa usor.

- te joci cu focul.
Mana lui se infipse in gatul ei, strang o cu putere. Incerca sa ii indeparteze mana, dar forta lui era mult prea mare.

Deja ocjii ii ieseu din orbite si incerca sa faca orice pentru o gura de aer.

Soneria usi se auzi, asta facndu l pe barbatul misterios sa se indeparteze imediat.
Fata cazu la pamant, tragand aerul ca o nebuna. Era mai usrata ca i a dat drumu,  dar era la fel de speriata.

- ai grija data viitoare.
Ii spune, inainte sa se faca disparut din incapere.

Fata era inca bulversata de tot ce s a intamplat.  Nu ii venea sa creda ca , criminaul a fost chiar in fata ei iar ea nu a putut face nimic pentru al putea prinde.

Se ridica de pe jos, simtindu se sleita de puteri si cu o durere de cap imensa.
Acum ii era frica sa mai stea si in porpia locuinta..

Merse in fata usi, privind pe vizor , observandu pe Jungkook ce se invartea de colo pana colo.

- ce este?
Intreba, incercand sa para ca nimic din ce s a intamplat mai devreme nu a avut loc. Acum voia sa stea linistita, sa isi ia pastilele de care avea nevoie neaparat si sa doarma.

- asa ma primesti? Te am sunat de cateva ori si tu? Am gasin niste informatii si am venit sa ti le spun.
Jungkook o mustra cu privirea, dar imediat deveni ingrijorat cand ii vazu fata palida si ca starea ei nu parea asa buna.

Intra neinvitat in casa ei, examinand o de mai aproape.
Ce s a intamplat cu ea?

- d-de ce te uiti asa la mine?
Isi acoperi gatul cu parul, spernad sa nu se vada vreo urma..urmand sa ii evite privirea.

- ce ai patit?

- deci ai zis ca ai gasit ceva. Eu o sa fac niste cafele si tu imi spui ce ai aflat. Sper sa nu fie degeaba.

Iesi imediat din raza lui vizuala, incepand sa prepare cafelele.  Chiar daca nu avea pofta..a facut o mai mult de forma.

- in ziua in care am vrut sa mergem la fabrica. Stii foarte bine ce s a intamplat.

- da. Ce e cu ziua aia?
Fata isi ridica curioasa o spranceana, baiatul continuand ce avea de zis

- bun, m am uitat peste camerele de supravghere si cu cateva minute inainte sa ajungem noi a oprit o masina acolo.
Din care a iesit tipul asta..si..poate asta o sa ne duca cu un pas in fata in caz.
Trebuie doar  sa aflu a cui este masina.