Demonul ma striga

v.

Primăvara sosise, creşteam pe zi ce trece.

Alături de o străină, a cărui nume nu îl reţinusem.

Era poate o menajeră sau doar o fetişcană.

Cu păr brunet, pielea cafenie şi ochii blânzi.

Cu atingeri fine, afabile, ea mă plimba prin grădină.

Îmi explica tot ce se putea, de la pământ până la cer.

Nu îmi puteam desprinde atenţia de la minunatele flori.

M u l t i c o l o r e.

Cu zâmbetul pe buze mă aventuram cu paşi siguri spre pădure.

Dar ea a tresărit, speriată de ceea ce voiam să fac.

Spre mine în grabă a venit şi mi-a cuprins mâna.

S t r â n g â n d - o.

Cu putere şi m-a dus înapoi în casă, în camera plină de jucări.

Am chicotit şi am fugit, ea rămânând în uşă.

Ai mei au sosit, ea aplecându-şi capul, ia salutat.

Mama s-a apropiat de mine şi părul mi l-a ciufulit.

Dar imediat s-a îndepărtat, căci tata mă privea încruntat.

S u r â s.

Atât de inocent a răsărit din neant, din negură a reapărut.

D E M O N U L.