Numai a mea

" A plecat"?

 
  Suntem la jumătatea cursei și paparazzi ne observa fiecare mișcare pe care o facem.

  - Ti-ai dat seama?
  - Da. Este prima oară când vin la un eveniment cu o fată, presupun că din cauza asta sunt atât de curioși
  - Presupun că le putem da un mic spectacol, îi spun pe ton jucăuș.
  - Ce ai în căpușorul ăla?
  - Spune-mi tu, domnule Le Beau.
  - Nu m-ar deranja să te sărut. Doar pentru a le da un spectacol bineînțeles. Plus că dacă pot să îi fur protagonismul lui Louis, o fac încântat, spune zâmbindu-mi.

  Il privesc amuzată.

  - Bine.

  Elias se apropie de mine delicat.

  - Nu știu dacă te voi putea săruta ci delicatețe...Aștept momentul ăsta de mult timp.
  - Elias...

  Elias mă trage spre el cu o dorință inimaginabilă. Își deschide gura nerăbdător pentru a-mi gusta buzele. Dintr-o mișcare mă prinde de mijloc și în acel moment simt mirosul lui de parfum bărbătesc amestecat cu tutun. Mâinile mele îi ating chipul. Îl trag înspre mine unindu-ne gurile într-un sărut pasional.

  Căldura sărutului îmi paralizează tot corpul. Săruturile lui sunt exigente, dominante și pasionale.

  Întrerup sărutul încercând să îmi ascund culoarea din obraji.

  - Trebuie să repetăm asta.

  Paparazzi ne-au fotografiat în timpul sărutului.

  Numai e cale de întoarcere.

  - Nu ne vor mai scăpa din ochii acum până nu se va termina cursa.

Continuăm să privim cursa până la final și cum era de așteptat Louis iese câștigător. Nu mă pot gândi la cursă.

  Sărutul dintr-e mine și Elias m-a dezechilibrat complet.

  - Mergem?

  
  Aprob, și îl urmez pe Elias până la mașină.

  - Și?
  - Păi...s-a terminat.
  - Te duc la aeroport?, mă întreabă zâmbind.
  - Sigur nu mai vrei să rămâi?
  - Nu.

  Rămânem tăcuți pe toată durata drumului. Câteva minute mai târziu ajungem la aeroport. Elias mă acompaniază până se anunță decolarea zborului.

  - Trebuie să plec.
  - Sigur. Călătorie plăcută.
  - Multumesc.

  Observ tensiunea care există între noi.

  - Îți voi scrie. Vorbesc serios, îmi spune privindu-mă în ochii.
  - Sună bine. Chiar trebuie să plec.

  Cu el timpul a trecut ca niciodată. Vreau să ne despărțim în condiții bune, dar nu știu ce să zic.

  - Adio!

  Sunt pe punctul de a pleca când Elias mă prinde de mână și mă trage înapoi.

  - Așteaptă!

  Elias îmi înconjoară talia cu brațele.

  - Eu aș zice că merit o despărțire bună.
  - Ce vrei să spui?

  Mă simt ca și cum aș fi în unul dintr-e filmele acelea romantice. Adevărul e că mereu am visat cu un sărut intens demn de Hollywood ca despărțire.

  - Știi ce vreau să zic.
  - Dar aici nu sunt paparazzi. Nu trebuie să ne prefacem.
  - Păi nu trebuie să ne prefacem, spune privindu-mă adânc în ochii.
  - Dar conform regulilor...nu suntem un cuplu real.
  - Consideră-l ca pe o ultimă doză de păcat. Trebuie să terminăm la fel de bine cum am început, nu?

  Mâna lui îmi cuprinde chipul cu delicatețe.

  - Aș prefera să nu.

  În loc de un sărut pasional, Elias îmi sărută obrazul cu afecțiune.

  - Înțeleg. Adio, frumoasa mea.

  Îi arăt biletul personalului și vreau să mă întorc pentru ultima dată pentru a știi dacă mai este acolo.

   A plecat? Dacă mai este acolo privindu-mă, înseamnă că mă place cu adevărat.

   Mă întorc dorind să fie acolo. Și  atunci când îi întâlnesc ochii mă topesc.
  De un lucru sunt sigură nu voi uita niciodată acest weekend.

    Credeți că Elias o va căuta pe Marina?