Capitolul 7

100 4 3
                                    

Am avut o saptamana perfecta. La repetiti ne iesea totul bine si chiar am fost felicitati pentru cat de bine si autentice aratau scenele noastre. Momentan, am pastrat relatia noastra secreta, ca sa vedem daca ne tine si sa nu ne laudam cu asta acum si maine sa ne despartim.

Trecusera doar trei saptamani de cand am venit in America si am inceput filmul, dar spre bucuria mea, Richard a zis ca putem sa incepem filmarile de pe acum, din moment ce mie si lui Ryan ne iesea totul aproape perfect.

Relatia cu Ryan mergea incet, dar bine. Nu iesisem inca la nici o intalnire, lucru care ma dezamagea un pic, dar mai era timp destul.

Insa, sambata, dupa ce am plecat de la filmari, Ryan a luat-o pe un alt drum.

-Unde mergem? intreb eu nedumerita.

-Undeva. E surpriza. spune el.

- Mi-e frica. zic eu in gluma.

Apoi vad ca urcam un munte si incep sa am o vaga idee unde ma duce. Soarele abia incepea sa coboate de pe cer.

Si banuiala s-a dovedit adevarata. Mergeam la semnul Hollywood. Cel mai bun loc pentru o intalnire.

Acolo era o camioneta retro, bleo, pe care era asezata o patura de picnic, in jur erau felinare cu lumanari aprinse ce straluceau, imprastiind o lumina blanda, de atmosfera.

-Tadam! spune el entuziasmat, gesticuland caraghios din maini. Iti place?

-E minunat!

-Asteapta aici. Ma intorc imediat. dupa asta se indrepta spre masina si deschise portbagajul, si se intoarce cu un buchet de trandafiri rosii si un cos de picnic. Poftim! Pentru tine! a zis el dandu-mi un sarut pe obraz.

Iau florile si cosul si le asez pe camioneta-canapea, pentru a putea sa-l imbratisez. Ce noroc pe mine ca ma imbracasem frumos! Aveam o rochie cu dantela, neagra, cu bretele subtiri, un cardigan visiniu, dresuri negre si o pereche de sandale cu toc jos, rosii.

Il strang puternic in brate, iar el ma salta in aer si ma roteste. Incep sa rad si apoi cand se opreste, il sarut senzuala. El imi intoarce si stam asa ceva timp, dupa care mergem sa ne asezam pe patura de pe camionata ca sa privim superbul apus.

Incepuse sa se faca racoare, iar eu am inceput sa tremur un pic, insa Ryan si-a dat sacoul jos de pe el si mi l-a pus pe umeri. Se intinde, sprijinindu-se de parbrizul masinii, iar eu imi pun capul in poala lui. Incepe sa imi mangaie parul si sa se joace cu el.

-Iti e foame? ma intreaba el.

-Putin... murmur eu in timp ce ma las descantata de el.

-Asteapta putin.

Ma ridic ca sa poata sa ia cosul cu mancare. Scoate de acolo o cutie eleganta in care se aflau macaronsuri. Mai scoate una cu briose. Toate aratau atat de apetisant. Totul era atat de frumos!

Am mancat, privind apusul si dupa am stat intinsi, tinandu-ne in brate.

-Te iubesc! imi sopteste el la ureche in timp ce ascultam muzica la mp3 playerul meu.

-Eu te iubesc mai mult! si il sarut pe obraz.

Se facuse destul de tarziu, iar eu eram franta. Ryan mi-a adus o patura din masina ca sa ma invelesc cu ea, pentru ca imi era frig. Desi nu voia sa recunoasa, stiam ca si el inghetase, stand doar in tricoul lui negru. Oricat de mult a refuzat si s-a opus, pana la urma tot l-am facut sa isi puna patura pe el. Se facuse ora noua si acum priveam stelele de pe cerul intunecat.

La un momentdat, Ryan se scoala si suna pe cineva.

-Pe cine ai sunat? intreb eu curioasa.

In cautarea iubiriiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum