𝐓𝐡𝐞 𝐜𝐨𝐥𝐨𝐫 𝐨𝐟 𝐡𝐚𝐩𝐩𝐢𝐧𝐞𝐬𝐬 || Ten (Finalizată)

𝐂𝐚𝐩𝐢𝐭𝐨𝐥𝐮𝐥 9

Dimineață

Mă trezesc și cu ochii semi-închiși ies din cameră.

Eu:
-Au. Au. Au.

Chittaphon:
-Ce ai pațit?

Eu:
-Îmi bubuie capul.

Îmi ia ceva timp să judec, dar într-un final îmi dau seama că am vorbit cu cineva, acela fiind Chittaphon.

Eu:
-Chittaphon?

Chittaphon:
-Hm?

Eu:
-Ai 3 secunde să îmi explici ce caut aici. O să-mi explodeze capul imediat, deci chiar 2.

Chittaphon:
-Ne-am pus ieri de acord ca te întorci aici.

Eu:
-Hm? Da? Ok.

Mă duc în bucătărie și mă uit prin frigider, apoi simt două mâini cum îmi înconjoară talia.

Eu:
-Vrei și tu mâncare?

Chittaphon:
-Nu.

Eu:
-Hei! Eu eram aia care nu mânca, nu tu.

Chittaphon:
-Am făcut schimb de roluri.

Eu:
-Nimeni nu îmi ia locul.

Chittaphon:
-Bine, îl împărțim.

Eu:
-Deci fac mâncare pentru 2 persoane...

Chittaphon:
-Dacă crezi că poți mânca cât pentru 2 persoane, atunci fă.

Eu:
-Dacă tu crezi că te voi lăsa să stai nemâncat, atunci poți doar să crezi.

Chittaphon:
-Eu am mâncat azi-dimineață. Îmi era prea foame pentru a te aștepta și pe tine.

Eu:
-Te-ai trezit la 6?

Chittaphon:
-La 11.

Eu:
-Stai, acum cât e ceasul?

Chittaphon:
-13:30.

Eu:
-CÂT? De ce m-ai lasat să dorm atât?!

Chittaphon:
-Ai spus că te doare capul.

Eu:
-Mă doare.

Chittaphon:
-Dacă nu te odihneai te durea mai tare.

Eu:
-Nu era important. Am dormit ca o vacă și tu nu m-ai trezit. M-am supărat.

Îmi pun mâinile în sân, apoi mă bosumflu.

Chittaphon:
-Doar n-o să stai supărată pe mine...

Spune asta, apoi începe să facă o fața de cățeluș. Vede că nu reacționez, așa că doar stă și se uită la mine, începând să zâmbească.

Eu:
-Nu! Termină! Ești un rău! Doar știi prea bine că nu pot să-ți rezist zâmbetului ăluia!

Imediat iau o farfurie și mi-o pun în față ca să nu-l mai văd.

Chittaphon:
-Deci nu te lași, hă?

După asta începe să mă gâdile.

Eu:
-GATA! Chittaphon, nu! Nu! Termină! Te rog!

Chittaphon:
-Mai ești supărată pe mine?

Eu:
-Nu! Gata! Termină!

Acesta mă ia în brațe.
După ce termin micul dejun (poate că deja puteam mânca prânzul) am decis să mergem împreună la bunica. Dacă nu am reușit să fac asta cu părinții mei, măcar să fac cu adevăratul meu părinte.