douăzeci și trei.

709 103 9
                                    

Am ieșit ușor pe hol, căutând o asistentă. Nimeni nu era prezent pe această fâșie albă, impregnată cu miros de pastile. Mergeam încet, uitându-mă peste tot în jur. În cele din urmă, am dat de ușa pe care o căutam. Grup sanitar, scria mare pe ea. Am intrat acolo, închizând ușa fără prea mult zgomot. Baia era destul de spaţioasă și era și curată. Oh, cât mă bucură asta. M-am dus la o chiuvetă, sprijinindu-mi mâinile de ea. Arătam groaznic. Mi-am pipăit faţa, simţind-o mult prea moale, parcă fără vlagă. Până și culoarea ochilor mi-a pălit. Mi-am pipăit ploapele, simţindu-le reci. Cât sânge să fi curs? Aveam cearcănele vizibile, mari și trandafirii sub ochi. Chiar a fost rău de data asta.

Acum e acum.

Am tras de bandaj, încercând să îl rup. Am tras din ce în ce mai tare, straturile de pânză tăindu-mă. În cele din urmă s-a rupt, așa că am putut să îl desfac. După ce și ultima foiţă de pânză mi-a dezgolit braţul, am rămas cu gura căscată. Tăieturi mari, încă roșii mi-au tăiat pielea. Le-am atins ușor, simţindu-le uscate, pietrificate.

De data asta a fost mai rău decât m-am așteptat.

♣Depression♣Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum