Eram in Sala Mare, cu Strengarii si fetele. Era dimineata primei zile de decembrie. Nu am mai avut de a face cu familia mea, ceea ce era ciudat, deoarece ar fi trebuit sa termine procesul pana acum.
Mai erau 10 minute pana la prima ora, dar mi-am amintit ca mi-am uitat manualul si notitele in camera comuna. Inanite nu m-as fi sinchisit sa merg dupa ele, dar acum era diferit. Chiar daca tensiunea dintre mine si familia mea ma apasa, imi pasa mai mult de mine. Emily era cea care avea cea mai buna influenta asupra mea. Datorita ei am ajuns sa inteleg cat de cat ceea ce inseamna dragostea fata de sine, dar stim ca inauntrul meu se mai dezvolta o dragoate dar nu pentru mine...
-Uff, trebuie sa merg pana sus, am uitat sa imi iau notitele. i-am anuntat pe ceilalti si m-am ridicat.
-Voi veni si eu, daca e ok. Vreau sa duc sus ceva. a sus Emily iar eu am aprobat din cap.
Lily o studia pe Emily, iar apoi aceasta a schimbat priviri banuitoare cu Remus. Cei doi pareau ca stiu ceva ce noi nu stim. Sau poate eram doar eu paranoic.
Cand am ajuns la scarile de marmura, m-am oprit auzindu-mi numele stigat.
M-am intors si am dat nas in nas cu fatele meu, Regulus.
-Ce doresti de la mine? am intrebat nepasator, dar nota de dispret din vocea mea a facut-o confuza pe Emily care ma privea.
-Trebuie sa vorbim, Sirius. Mama si tata mi-au spus weekendul acesta sa te anunt personal, nu voiau sa te anunte printr-o bufnita, dar desigur, face o pauza si se uita la Emily, aceste sunt treburi de familie.
Aceasta a rosit putin, fara a-si lasa privirea in jos.
-Nu ma deranjeaza sa impart probemele cu prieteni. Sti, Regulus, prietenii se ajuta si nu isi ascund nimic. Banuiesc ca nu ai astfel de prieteni.
-Sirius, se aude vocea ei inante de replica taioasa e care fratele eu era gata sa o arunce, o sa te astept sus.
Ma uitam la ea, contactul vizual fiind inevitabil. Observam intelegere in privirea ei, dar si grija.
-Banuiesc ca daca ar fi dorit cu adevarat sa plece ar fi facut-o deja. Asa cum bine se stie deja, fetele adora barfele.
Fratele meu ipocrit nu isi putea tace gura. Dar nu am apucat sa ii raspund pentru ca o face altcineva in locul meu:
-Auzisem ca voi, cei de la Slytherin, sunteti la fel de alunecosi ca serpii si ca de asemea aveti limba deslicat in doua. Dar ca sa ne lamurim o data pentru totdeauna, nu iti permit sa vorbeasti asa despre mine, in conditiile in care nu ma cunosti. In plus daca toate fetele pe care tu le cunosti sunt niste fiinte atat de josnice incat sa isi tradeze prietenii, esti si tu la fel de dezgustator ca si ele.
Emily era foarte furioasa, ceea ce nu vedeai in fiecare zi. Ea este mereu cea calma care linista apele.
-Iar eu, draguta ipocrita nu iti permit tie sa vorbesti asa cu mostenitorul unei familii de sange pur.
Aceea a fost picatura care a umplut paharul. Sange. Doar asta ii interesa pe ai mei.
-Regulus ca sa nu mai lungim vorba, mi-ai sticat deja toata ziua cu simpla ta prezenta, sunt dezmostenit sau nu?
Furios se uita la mine si aproba din cap.
-Ok! Stiu regulile idioate, asa ca pa, frate. Nu ai voie sa discuti cu cei dezmosteniti, mamica ar fi foarte suparata.
-Nu o amesteca pe mama! a ripostat el. Ea a fost cea care ti-a dat totul iar tu cum ai rasplatit-o....?
Restul nu am mai auzit pentru ca eram deja afara. M-am abtinut extrem ca sa nu il pocnesc pe Slytherinul ala,care, sangele imi spunea ca imi e frate. Hm! In mai putin de 2 minute eram sprijinit de stejar. Eram atat de furios. Nu pot intelege cum o mama poate face asa ceva propriului ei copil, iar Regulus...el are creierul spalat cu aiurelile mamei in el. Pentru ei totul se rezuma doar la sange si la avere.
Dar eu m-am saturat de asta. Pentru mine prietenii sunt cei mai importanti, dragostea si fericirea. Vreau sa ma simt implinit in viata nu bogat. Iar asta am realizat cu ceva timp in urma.
Am simtit o mama pe umar si am ridicat privirea. Emily era acolo. Probabil fata mea arata suferinta pe care o simteam in interior, pentru ca am primit o imbratisare stransa de la ea.
-A fost super ce ai sus acolo! am soptit cand ne-am despartit.
-Ce pot spune, am invatat de la cel mai are artagos. zambeste si imi impinge in joaca umarul.
-Ha ha! spus si ea incele sa rada.
Dupa cateva momente in care am privit pierdut spre lac i-am auzit vocea din nou.
-Hei....esti ok? intreaba incet.
-Cu faptul ca sunt dezmostenit, ca am un frate dobitoc sau cu faptul ca am intaziat amandoi la prima ora iar McGonagall o sa ne omoare?
-Ma refer la cum te simti. a spus, am dat din cap in semn de ok si am continuat sa o privesc.
Cuvintele mele isi faceau loc in capul ei, iar apoi:
-Vai! a tipat si s-ar ridict in picioare. Doamna McGonagall o sa ne omoare! am zambit. Ce ne facem? a intrebat
-Pai avem mai multe optiuni. sprancea ei ridicata mi-a confirmat ca pot continua. Unu: sa intram in clasa amandoi in acelasi timp, doi: sa intram separt dupa 5 minute sau trei: sa nu mai mergem de loc.
-Toate trei ar functiona dar...si nu a mai continuat.
-Dar toti si-ar da seama ca am fost impreuna. am spus iar ea a aprobat.
Cand am intrat in clasa de transmutatie la jumatatea orei, am primit detentie. I-am spus lui McGonagall ca am adormit din nou dar nu cred ca m-a crezut. M-am asezt in banca din fata lui Lily, care ma privea foarte atent si banuitor. Apoi am auzit vocea ei soptita:
-Unde e Emily?
-La infirmerie, am spus, nu se simtea bine.
M-am uitat inspre ea. Categoric nu m-a crezut. Lily e acel tip de vrajitoare pe care nu poti sa o minti.
Buna dragilor! Ce mai faceti? Cum va petreceti ultimele zile de vacanta?
Sper sa va placa acest capitol, iar daca este asa v-as ruga sa votati! ❤✨💕
CITEȘTI
Sirius Black - Intorsatura vietii
Fanfiction"Viata mea era incompleta pana sa apara ea, mi-a schimbat viziunea, perspectiva de a gandi. Ea mi-a schimbat viata." -Sirius Black Fiul ce mare al familiei Black, isi traieste viata la Hogwarts, in anul 6. Era cunoscut pentru intreruperea seriei...
