Sirius Black - Intorsatura vietii

Capitolul 5

Totul era negru in jurul meu. Nu stiu unde ma aflu. Linistea mormantala imi facea urechile sa țiuie. Mergeam prin intuneric, cu frica de a nu cadea intr-o posibila gaura din podea.
Linistea a fost sparta de o voce. Ecoul era atat de puternic incat nu am putut intelege ceea ce spunea. Sunetul venea de departe, dar cu fiecare secunda cel ce o producea se apropia de mine. In sfarsit am reusit sa ii disting cuvintele:
-SIRIUS!! SIRIUS BLACK!! soapta devea mai puternica. Din ce in ce mai puternica si amenintatoare.
-ESTE DOAR VINA TA, SIRIUUS!! TU ESTI DE VINA! SIRIUUS! SIURIUS BLACK!
Proprietarul vocii se apropia de mine. Ii auzeam respiratia, ii simteam mirosul intepator care aducea a pamant si putregai.

Atunci o lumina s-a aprins si am putut vedea. Avea foarma unei fiinte umane dar infatisarea sa era groteasca. Un cadavru, mergea spre mine. Era atat de aproape incat ii simteam respiratia haraita pe fata.
-C-cine esti? a fost tot ce am reusit sa ingam.

-Sirius!! Sirius Black!! Trezeste-te!!
Am deschis ochii dezorientat. Imi simteam pielea transpirata si lipicioasa. In fata mea si-a facut aparitia o fata, cu o fumusete naucitoare.
-Sirius? Esti ok? m-a intrebat Emily incet.
-Da, da, ok... am spus inca traind in amintirea visului din care tocmai m-am trezit.
-Cred ca ai avut un cosmar. am auzit-o spunand.
-Da, asa-i. Unde sunt baietii? am intrebat uitandu-ma in jur.
In acel moment obrajii lui Emily au deveni cu o nuanta mai roz.
-Au plecat pe terenul de Quidditch. Este sambata astazi. a explicat vazand fata mea confuza. Te-au lasat sa dormi, au spus ca nu ai prea avut somn aseara. 
-Dar ce faci tu aici? am intrebat dulce. De ce nu ai plecat cu ei?
Obrajii trandafiri era acum si mai rosii.
-Pentru ca nu imi place in perioada asta afara, e mult noroi si... a inceput.
M-am ridicat din pat si am plecat la dus, imediat ce i-am aruncat un zambet peste umar.

Dupa 15 minute cand am intrat in dormitor am vazut-o stand la mine in pat. Statea turceste si citea.
-Ce carte este aceea? am intrebat, anuntandu-mi prezenta in incapere.
-Tu sa imi spui. a venit raspunsul ei
M-am asezat langa ea. Citea cartea pe care intentionam sa o arunc, cea despre famiile nobile din lume.
-Mi bine nu mai citi aia, e posibil sa iti incuie mintea.
-Exista o astfel de carte doar despre familia ta? a intrebat ignorandu-mi ultima afirmatie.
-Posibil sa o am pe aici...am spus aratand spre cufar.
Am putut citi pe fata ei dornita de a avea cartea, asa ca am m-am ridicat si am mers spre cufar, nu inainte de a o saruta incet oe obraz.
Am ranjit prosteste vazant expresia ei uimita. Eram cu capul in cufar cand am auzit:
-Pentru ce a fost asta? a intrebat incet
-Pentru ca ai fost aici de dimineata! i-am raspuns.

Mai tarziu, in Sala Mare ii vad pe baieti intrand.
-Ia te uita! spune James. S-a trezit frumoasa din padurea adormita! apoi intoarce privirea spre Emily zambind, cu acel zambet care prevestea o nenorocire.
Mi-am luat capul in maini si asteptam sa elibereze bomba, sigur urma sa spuna ceva, dar tipic James isi omora victima cu suspansul.
-Emily, incepe el din locul de vis-a-vis a de mine, tu ai fost printul frumoasei noadtre adormite?
Inainte sa apuc sa spun ceva aud ecoul unei palme. Ma uit surprins de la Lily la James, aceasta i-a dat o palma zdravana dupa ceafa. Ne abtineam sa nu radem in hohote in timp ce Prongs se vaicarea si anunta ca isi va lua revansa.

Restul dupa-amiezii l-am petrecut in camera comuna din turnul Gryffindor, unde ne-am terminat temele pentru urmatoarea saptamana de februarie.
Cand seara s-a asternut peste domeniile de la Hogwarts camera s-a umplut de elevi galagiosi. Perfectii nostri aveu multe indatori in perioadele acestea.
Discutiile se scurgeau intre noi placut, fara sa ne dam seama ca am ramas printre ultimi care nu am plecat la culcare.
Nefiind atent la ce spunea Peter am auzit o alta discutie, cand m-am uitat cine vorbea am observat-o pe Vanessa (fosta mea iubita) si pe o alta fata cu care am flirtat o data sau de doua ori.
-Ai vazut ce par are? Vai, nu as suporta asa ceva!
-Si cum vorbeste, hm! se vede ca e plina de fite!
-Dar oare de se s-a transferat? Cred ca a facut ceva foarte rau! Poate chiar a fost data afara!
Nu imi placeau bargfele mai ales atunci cand erau despre prietenii mei.
-Hei, Vanessa! am strigat atragandu-le atentia celorlalti.
Auzindu-ma s-a intors spre mine si a afisat unul dintre zambetele ei ,,perfecte", care m-a facut sa imi dau ochii peste cap.
-Ce ar fi sa iti ti nasul ala anormal de lung intr-o carte, decat in treburile prietenilor mei? Plus ca nu e treaba ta de ce si cum s-a intamplat ceea ce a adus-o pe Emily aici!
-Ce cavaler esti Black, se pare ca micuta ta prietena ti-a picat cu tronc! Vanessa ranjea alaturi de prietena sa.
-As spune ca nu e treaba ta, dar vad ca esti geloasa, banuiesc ca iti pare rau ca nu ai reusit sa ma fascinezi cu fata cand mi-am dat seama cat de superficiala esti!
-Black ai grija ce spui! Nu cred ca ti-ar pica bine o detentie pentru draga ta prietena!
-Iar eu cred ca nu ti-ar pica rau o doza in plus de creier! am spus zambind
Furiosa a plecat spre dormitoare urmata de prietena ei.
Am putut citi multumiri in privire lui Emily si am putut observa din nou privirile dintre Lily si Remus, ceea ce il enerva putin si pe James.
-Aveti ceva de impartasit prieteni? am intrebat uitandu-ma la ei.
-Nu! a spus Lily urmata de Remus. Doar o veche tema care imi da batai de cap.

Nu dupa mult timp gasca a plecat la culcare, iar in salon am ramas doar noi doi.
-Eu vou pleca la culcare, a spus Emily si s-a ridicat. I-am urmat exemplul.
Cand am ajus langa usa,am simtit o mana care ma opreste.
M-am uitat in ochii verzi, iar apoi am simtit un sarut pe obraz.
-Pentru ce a fost asta? am intrebat incet.
-Pentru ca ai fost aici in seara asta! a spus zambind usor si a plecat.

Urcam scarile uimit, atingandu-mi usor obrazul. Eram socat de efectul ei asupra mea

Buna dragilor! A ajuns si urmatorul capitol din aceasta carte, unul care personal imi place destul de mult. Daca sunteti de aceeasi parere va rog sa nu uitati sa lasati si un vot!