Prolog

3K 151 24
                                    

Prolog

Londra, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
24 August 2017

Allison

Este o seară obișnuită de sâmbătă. Obișnuită pentru mine, atipică pentru restul studenților.
Ultimul semestru al facultății m-a luat pe nepregătite mai ales că o dată cu terminarea anului universitar va trebui să mă întorc în Manhattan, orașul meu natal. Libertatea ce am găsit-o în Londra m-a făcut să conștientizez ce îmi doresc cu adevărat să fiu propriul meu șef. Poate visez cu ochii deschișii, dar cred că voi reuși tot ce mi-am propus dacă voi crede în visul meu. Chiar dacă părinții mei nu vor fii de acord cu decizia luată, numai îmi pasă. Încă din copilărie aceștia ne-au impus atât mie cât și fratelui meu Tyler, un anumit drum, pe care trebuia să-l respectăm cu strictețe. Acum este și rândul meu să ating cerul, prin propriile mele puteri. Chiar dacă am doar douăzeci și unu de ani, nu îmi este frică de muncă. Am un înger păzitor care nu mă va lăsa la greu, bunica mea. Dacă nu ar fi fost ea, acum nu m-aș fi aflat aici. Lilly, cum am numit-o eu, neputând să-i pronunț întreg numele, Elizabeth, a fost cea care a convins-o pe mama să mă lase în grija ei.
— Allison, iar visezi cu ochii deschiși?
Glasul prietenei mele Xenia mă aduce cu picioarele pe pământ. De acum o lună i-am promis că astăzi voi merge cu ea în club, sărbătorind în avans ziua ei de naștere. În primul an de facultate ne-am cunoscut, iar de atunci am devenit prietene. Este singura pe care o am în acest oraș. Nu pot spune că sunt o fire sociabilă, așa că am preferat să mențin distanța. Am considerat mereu că nu contează numărul persoanelor din jurul tău, ci timpul de calitate pe care îl petreci în compania lor. Așa că m-am ales cu două prietene, una aici, iar alta în Manhattan. Kasia este sora pe care nu am avut-o, între noi existând o diferență de doar patru ani. Ne-am cunoscut în urmă cu zece ani, iar de atunci suntem inseparabile.
O flutur cu mâna dreaptă în timp ce un zâmbet satisfăcător îi apare în colțul gurii. Îmi dau ochii peste cap, trăgând pătura peste mine. Vremea aceasta rece de iarnă mă indispune.
— Dacă nu te ridici acum din pat, îți jur, Allison Smith, că arunc pe tine o găleată de apă, poate, poate, îți vine mintea la cap!
— Mă ridic din pat nervoasă, fugind direct în baie. Am nevoie să mă relaxez, iar o baie cu spumă este tot ce îmi doresc în aceste momente. Câteodată o urăsc, și nici de aceasta dată nu uit să-i reamintesc.
— Ești insuportabilă! Te urăsc!
— Ba mă iubești! Allie, tu chiar vrei să rămâi fată bătrână? Nu vreau să fii ca mine,  chiar dacă nu e rău nici să încerci mai mulți bărbați, dar fato, cine dracu' mai așteaptă noaptea nunții?
I-o tai închizând ușa în nasul ei. Nu înțeleg ce e rău în a fi virgină. Parcă am comis o crimă și trebuie să fiu decapitată.
— Iar începi? Te superi din orice. De acum nu-ți mai zic nimic. Mă auzi sau vorbesc singură?
Îmi bag căștile de Mp3 în urechi, dând volumul la maxim. Iubesc melodia trupei Avicii-Wake me up. Am avut șansa de a-i vedea cântând live, când au susținut vara trecută un concert în Londra. Gândurile îmi sunt întrerupte de bubuitura ce se aude din camera alăturată. Ce a mai făcut și de această dată fata asta?
Ies cu rapiditate din cadă, apucând halatul meu roz pufos. O caut cu privirea, da' ia-o de unde nu-i. A făcut-o intenționat! A reușit să mă enerveze la culme, chiar acum când mă împăcasem cu ideea că va trebui să-mi las cărțile începute deja, pe o ieșire stupidă în club.
— Xenia, nu am chef de joacă! Haide să ne pregătim!   Ușa se deschide cu un scârțâit. Îmi pregătesc perina și bum, punct ochit, punct lovit. Izbucnesc ca o nebună în râs. Cu o mână mă țin de burtă, iar cu cealaltă îmi șterg lacrimile.
— O să mi-o plătești scump, Allie! Shot după shot...O să ai prima ta beție!
Fata asta cred că are un neuron în minus. Bate din palme de fericire, parcă mă vede făcând tot ce a spus până acum. O singură dată am băut peste limită, și mi-am jurat că nu voi mai pune gura pe alcool niciodată.
— Ar fi bine să ne pregătim, deja e trecut de ora 8 p.m. Allison, îți promit că ne vom distra pe cinste! E ultimul nostru an de studenție!
— Doamne, cum mă convingi tu mereu!

Seria ,,Destin sau coincidență" - Predestinați  vol.1Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum