Always and forever.

Capitolul VIII

Nu-mi vine sa cred ca am reusit.Am invins-o pe Dahlia.

Stau impreuna cu Freya,vrem sa ne dam seama daca e o decizie inteleapta sa intram,pentru ca dupa usiile mari e un Klaus nervos.

—Eu zic sa intram,oricum vom da ochii cu ei.

—Fie ce-o fi.

Intram in casa,liniste.Poate am scapat...poate.

—Freya,vrajitorica!

De unde s-am atata noroc.

—Klaus...

—Nu vreau sa aud nimic!Acum spuneti-mi unde ati fost!

—In Chicago,am crezut ca am fost destul de clara cand ti-am lăsat mesajul vocal.

—In "Chicago"?Nu te credeam instare de asa ceva.Si cum se face ca chiar nu erai acolo?Sa-ti minti propriul frate?Vei fii pedepsita Freya!

—Poftim?Eu sunt sora mai mare!

—Iar eu sunt fratele puternic.Hai!

—Las-o in pace!V-a salvat fundurile!totusi.

—Nu te baga!

Ii fac o vraja,adoarme.

—Tu chiar esti nebună!

—Poate,hai e frig,de înghiata pietrele!

Ne îndreptăm spre casă.Toti stau intr-un cerc privindu-ne.Hehe,putem spune că am dat de naiba.

—Bună ziua!

Macar politicoasă sa fiu n-am chef sa ma cert.

—Taci!

—Ușor vampir cu costum,n-am facut nimic,ho!

—Încă.

—Încă...tocmai ce mi am văzut viata prin fata ochilor,si tu-mi spui ca n-am facut nimic?!

Intra in încăpere un Klaus nervos,ow...Ce are lume de e atat de nervoasă?Hello era sa murim!

—Cum ai îndrăznit?

—Ma lasi?V-am salvat cred ca ar fi cazul sa mi mulțumiți.

Se aude de la etaj un țipăt înfiorător.

—Klaussssss!

Era Hayley...Hope!!