IX.

45 4 2
                                    

Ce ? Ce naiba e în neregulă cu mine ? Leșin din nou ? De ce sunt atât de fragilă ? De ce ?

-De ce ?

Mă trezesc țipând .

-Ce e în neregulă cu tine , de leșini ?

Aud voci în jurul meu , dar închid ochii . Sunt epuizată . Dar , aud , în continuare totul . Încerc să vorbesc , dar sunt prea obosită. Îmi ridic un deget și dintr-o dată simt cum cineva îmi ia mâna și o strânge , acum o sărută . Îmi pierd conștiința din nou și cad într-un somn adânc .

'Trebuie să faci asta !"

Ce ? Cine a zis asta ?

"Fă-o doar ! Nu-ți mai pune întrebări ! Nu mai fi încăpățânată ! Acceptă ! E pentru binele tău , și pentru al lui !"

Ce ...? Cine a zis asta ? Unde sunt ? Cât e ceasul ?

" Nu ești nicăieri ! Ești în capul tău , de unde să știu eu cât e ceasul ? Trezește-te și află singură ! Dar stai... înainte să pleci . Fă ceremonia aia , nu ai nimic de pierdut , ci de câștigat ! Uite , face cum vrei tu , fără reguli ! Doar fă-o ! Nu mai fi încăpățânată ! Daca mă mai enervezi , data viitiare , voi avea grijă să cazi undeva unde să-ți spargi capul , sau să-ți rupi o mână, sau poate mai rău... să mori ! Nu te pune cu mine !"

Cine ești tu ?

"Sunt tu . O parte de fapt din tine , cea care controlează emoțiile , imunitatea ..."

Deci tu ai făcut asta !

"De fapt , nu ! Tu ai făcut asta !"

Eu ce controlez ?

"Creierul, tu ești cea care își face rău singură !"

Ce , nu-mi fac rău singură!

"Ba da ! Acum , trezește-te !"

O lumină îmi deschide ochii . Sunt pe pat , învelită . Este ziua , poate chiar amiaza .

Aud respirația cuiva , care este sacadată. Mă ridic pe șezut și îl văd pe Derek , dormind, ținându-mă de mână . Chiar nu vrea să mă lase . E enervant de iubitor și protector . Hainele îmi sunt puse în dulap , iar lucrurile le locul lor . Se trezește . Se uită la mine și zâmbește , apoi îmi sărută mâinile .

-Nu pleca ! Am nevoie de tine ! Poate nu vei face ceremonia , dar stai cu mine până mor ... până murim. Te rog !

-Nu plec.

-Mulțumesc! Nu știi cât de recunoscător îți sunt !

-Și voi face și prostia aia de ceremonie, cu ce vrei tu , cu cine vrei tu , oricând , oriunde . Și nu-mi mai spune mulțumesc , nu sunt o străină .

Nu îmi spune nimic , doar se uită la mine și mă îmbrățișează, cu dragoste .

-Nu știu cum ai făcut , dar m-ai atins în timp ce am dormit și nu s-a întâmplat nimic .

-Știu .

-Cât am dormit ?

-Trei zile .

-Cât ?

-Da, trei zile . În care ai mișcat doar un deget , o dată .

-Știu .

-Știi?

-Da , atunci aș fi vrut să deschi ochii , dar eram atât de obosită . Am încercat chiar și să și vorbesc , dar... nu am putut.

-Ai și vorbit în somn .

Looking for youUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum